Dezvoltarea civilizatiilor umane a oferit un mediu propice raspandirii bolilor infectioase. Tot mai multi oameni au trait alaturi de animale domestice, adesea in conditii precare de salubritate, furnizand un teren fertil epidemiilor de tot felul. Legaturile comerciale pe distante mari au contribuit la raspandirea acestor epidemii pe spatii largi si transformarea lor in pandemii.
Dupa ce au facut zeci de milioane de victime, aceste pandemii au disparut in cele din urma.
Cum s-au incheiat cele mai grave pandemii din istorie?
Cele mai vechi pandemii au disparut de la sine, dupa ce au facut ravagii in randul populatiei. In timp, progresul medicinei, imbunatatirea conditiilor de igiena si programele de sanatate publica au reusit sa opreasca raspandirea multor boli infectioase, noteaza history.com.
Ciuma lui Iustinian: A disparut de la sine?
Prima pandemie consemnata si considerată ca fiind cea mai mare epidemie din istorie a fost cauzata de Yersinia pestis, bacteria care provoaca ciuma sau pesta, o boala infectioasa deosebit de contagioasa.
Yersinia pestis a cauzat trei dintre cele mai distrugatoare pandemii din istoria omenirii: Ciuma lui Iustinian, din secolul al VI-lea, denumita astfel dupa imparatul bizantin care desi s-a imbolnavit, a reusit sa supravietuiasca, Moartea Neagra, din secolul al XIV-lea si Marea Ciuma din Londra care a avut loc in anii (1665-1666).
Ciuma bubonica, pana atunci necunoscuta in tinuturile mediteraneene, a patruns in Egipt venind din Etiopia la sfarsitul anului 541. Transmisa de purici si sobolani, boala urma de obicei rutele transporturilor de grane, pe care le mancau sobolanii astfel au contribuit la raspandirea bolii în randul oamenilor.
Epidemia, adusa de vase, s-a raspandit in tinuturile rurale, apoi in armata, si a patruns masiv in orase desi regiunile aride in care nu exista in mare parte hrana pentru sobolani au fost in mare parte curtate, ca de pilda interiorul Siriei sau unele regiuni din Egipt aflate mai departe de Nil. La inceputul anului 542 ciuma atacase deja cea mai mare parte a oraselor rasaritene, ca si armata bizantina si persana aflate de-o parte si de alta a granitei. Rata mortalitatii a fost uriasa. Aproape trei sferturi dintre cei ce au contactat boala au murit. Istoricii afirma ca doar in Constantinopol au existat peste 230000 de victime, probabil mai mult de jumatate din locuitorii orasului, iar in total la decesul a cel puțin 100 de milioane de oameni.
Pandemia a lovit periodic mai multe zone ale Lumii Vechi si a disparut la jumatatea secolului al VIII-lea, cel mai probabil de la sine, avand in vedere ca oamenii nu intelegeau cum se transmite boala si nu puteau sa ia nicio masura pentru oprirea ei, in afara de a incerca sa-i evite pe cei bolnavi.
Moartea neagra: Inventarea carantinei
In cativa ani, cel putin un sfert din populatia Europei a disparut de pe suprafata pamantului. Multi dintre cei care au trait pe vremea cand Moartea Neagra a bantuit Europa, au crezut ca avenit sfarsitui lumii.
Boala numita candva "Moartea Neagra" sau "Ciuma", a doua pandemie de ciuma, provocata de aceeasi bacterie, Yersinia pestis a creat mare panica in Europa, si nimeni nu se putea simti in siguranta. Durerile ingrozitoare de cap, transpiratia si frisoanele erau principalele simptome. Totusi mai era ceva ce ii deosebea pe cei care sufereau de ciuma, de cei care aveau doar febra mare: in zona axilara, pe git, si eventual in zona inghinala apareau niste umflaturi pline cu puroi, asa zise buboane; la inceput erau de culoare roz, apoi purpurii, iar infinal negre, putand ajunge la dimensiunea unor portocale. Victimele mureau in chinurigroaznice.
Cum ajunge in Europa?
Primele semnalari despre aparitia ciumei in Europa dateaza din 1347. In octombrie in acel an s-au intors 12 corabii italiene pe Marea Neagra, debarcand in portul Sicilian Messina. Echipajul si calatorii au ajuns slabiti, unii dintre ei fiind morti, altii pe moarte. Martorii oculari nu-si puteau explica motivul.
Pana in zilele noastre misterul a fost dezlegat. Pe vase, pe langa oameni, mai erau si sobolani, ca de altfel pe orice alt vas. Cand vapoarele au ajuns la destinatie, sobolanii "calatori" s-au imprastiat printre sobolanii de pe uscat, s-au infestat cu puricii purtatori de bacteriile raspunzatoare de boala, dupa care s-au intors pe vapoare. Puricii ce se hraneau cu sangele sobolanilor le-au transmis ciuma. Cand sobolanii au inceput sa moara din cauza bolii, puricii au cautat alta sursa de sange, in cazul acesta - oamenii. Apoi s-a imbolnavit si echipajul vaporului. Pe corabiile ajunse la Messina au mai existat probabil sobolani infectati, care au imprastiat boala dupa ce au parasit vasul.
Autoritatile din orasul Ragusa (astazi Dubrovnik) aflat la vremea respectiva sub control venetian, au instituit o perioada de izolare de 30 de zile pentru marinarii care soseau in port, pentru a demonstra ca nu sunt bolnavi. Ulterior, venetienii au marit perioada de izolare fortata la 40 de zile (quarantino), aceasta fiind originea carantinei.
Orasele murdare si aglomerate de port din Europa au asigurat un mediu de viata extraordinar pentru sobolani si purici. Dupa moartea sobolanilor, puricii s-au mutat pe oameni. Astfel, puricii infectati cu bacteria cauzatoare de ciuma prin intermediul sobolanilor, au cauzat moartea la aproximativ 75 milioane de oameni.
Izolarea sau (quarantino) care se practica si in prezent in timpul epidemiilor, a contribuit la stoparea primului asalt al ciumei asupra Europei Medievale. Ulterior, molima a reaparut cu regularitate pana la sfarsitul secolului al XV-lea, apoi din ce in ce mai rar pana in secolul al XIX-lea.
Europa a avut nevoie de 100 de ani ca să revină la nivelul de populare și de dezvoltare de dinainte de izbucnirea epidemiei.
Marea Ciuma din Londra: Izolarea bolnavilor
În in primavara anului 1665, o boală necruțătoare lovea Londra, loc în care 100 000 de persoane, adică un sfert din populația orașului la acea vreme, a murit în decursul a doar 18 luni. Boala ucidea fără nicio reținere, iar străzile din Londra erau pline de cadavre. Se presupune ca bacteria a fost adusa cel mai probabil din Olanda.
In timp ce aristocratia a fugit din Londra, inclusiv regele Carol al II-lea al Angliei si familia sa, autoritatile locale au incercat sa ia diferite masuri pentru a stopa raspandirea molimei. Desi la acea data nu se stia cum se transmite ciuma, multi banuiau ca animalele ar contribui la transmiterea bolii. Asa ca autoritatile au ordonat uciderea tuturor cainilor si pisicilor din oras. Aceasta masura s-a dovedit foarte neinspirata, avand in vedere ca ciuma era transmisă prin intermediul sobolanilor, iar cainii si pisicile puteau sa tina sub control raspandirea acestor rozatoare.
Autoritatile au interzis toate evenimentele publice si au luat masuri pentru izolarea bolnavilor in locuintele lor. Pe usile caselor in care locuiau persoane contaminate era pictata o cruce rosie, iar noaptea treceau carute care colectau cadavrele.
Nu se stie care dintre ipoteze este cea exactă, însă putem spune că epidemia a fost oprită prin instaurarea carantinei și nu prin omorârea tuturor șobolanilor.
Variola: Inventarea vaccinarii
Variola sau varsatul este o boala contagioasa provocata de un virus. Deci ciuma a provocat cateva dintre cele mai inspaimantatoare pandemii din istorie, variola a fost probabil boala infectioass care a facut cele mai mule victime de-a lungul istoriei, estimandu-se ca numai in secolele al XIX-lea si al XX-lea a ucis peste 250 de milioane de oameni.
De aceasta boala se leaga primele incercari de vaccinare a populatiei, inca din secolul al XVIII-lea. Organizatia Mondiala a Sanatatii a inceput la sfaraitul anilor ‘60 ai secolului trecut o campanie de vaccinare la scara globala. Un deceniu mai tarziu, variola a devenit prima boala infectioasa care a fost total eradicata. De la sfarsitul anilor ‘70 nu a mai fost semnalat niciun caz.
Holera: Imbunatatirea conditiilor de igiena prin politici publice in domeniul sanitar
Prima pandemie de holera a inceput in 1817, in regiunea indiană Bengal. Boala care a facut ravagii in secolul al XIX-lea, raspandindu-se rapid pe toata planeta. Molima este provocata de o bacterie care afecteaza in mod deosebit intestinul subtire. Bacteria se transmite prin apa sau alimente contaminate cu fecale.
Metoda de transmitere a bolii a fost descoperita de medicul britanic John Snow, care a reusit in 1854 sa identifice sursa epidemiei care facea ravagii in cartierul londonez Soho: o fantană publica de pe strada Broad. Inchiderea acestei surse de apa a condus la oprirea epidemiei.
Descoperirea lui John Snow a stat la baza a numeroase politici publice in domeniul sanitar. Construirea sistemelor de canalizare moderne, accesul la apa potabila si imbunatatirea conditiilor de igiena publica au eradicat holera din tarile dezvoltate, insa aceasta bacterie ucigasa face si in prezent victime in tarile sarace.
HIV/SIDA.
Epidemia HIV / SIDA a început în 1960 și continuă să fie prezentă în lume și în zilele noastre. Până acum, acest virus a provocat moartea a 39 de milioane de oameni. Primele medicamente pentru combaterea virusului HIV au apărut în 1987. Astăzi, există aproximativ 37 de milioane de persoane care trăiesc cu HIV. Pentru persoanele care au acces la medicamente antiretrovirale, speranța de viață a fost extinsă. În prezent, acest virus este deosebit de agresiv în Africa Subsahariană, unde se găsesc cel puțin 68% din toate infecțiile HIV / SIDA la nivel mondial.
Gripa spaniolă
Gripa spaniolă a apărut după terminarea Primului Război Mondial a fost o pandemie de gripă neobișnuit de mortală, fiind asemănătoare cu gripa aviară din zilele noastre. Această gripă a ajuns în mai multe ţări, după ce soldaţii s-au întors de pe front. Gripa spaniolă a infectat 500 de milioane de oameni din întreaga lume, sau aproximativ 27% din populația mondială cuprinsă între 1,8 și 1,9 miliarde la acea vreme. Numărul de decese este estimat a fi pornind de la 17 milioane la 50 de milioane și, probabil, până la 100 de milioane, ceea ce o face una dintre cele mai mortale pandemii din istoria umană. Gripa a primit acest nume după ce ziarele din Spania ar fi publicat sute de articole pe această temă. Din cauza gripei spaniole, numai în India au decedat 17 milioane de persoane. Afectate de această boală au mai fost locuitorii din Spania, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franţa, Africa de Sud, Australia, Fiji, Samoa Occidentală sau Mexic.
Oamenii de știință oferă mai multe explicații posibile pentru rata mare de mortalitate a pandemiei gripale din 1918. Unele analize au arătat că virusul este deosebit de mortal, deoarece declanșează o furtună de citokine, care afectează sistemul imunitar mai puternic al adulților tineri. În schimb, o analiză din 2007 a jurnalelor medicale din perioada pandemiei a constatat că infecția virală nu era mai agresivă decât tulpinile de gripă anterioare. În schimb, subnutriția, taberele medicale supraaglomerate și spitalele cat și igiena personala precară au promovat suprainfecția bacteriană. Această superinfecție a ucis majoritatea victimelor, de obicei după o lunga agonie.
Malaria.
Malaria este o boală transmisă de ţânţarul anopheles, răspândită în zonele tropicale şi subtropicale. Malaria este determinată de un grup de protozoare-parazit numite Plasmodium. Anual, undeva la două milioane de persoane mor din cauza malariei, majoritatea fiind copii din Africa subsahariană. Numărul persoanelor infectate este mult mai mare, circa 400 de milioane de oameni fiind infectate anual cu malarie.
Tifosul.
Tifosul sau „febra războiului” este o boala responsabilă de moartea a circa 10 milioane de oameni în timpul războiului de 30 de ani din Europa. Tifosul este cauzat de infectia cu una sau mai multe bacterii din genul Rickettsia, este transmis omului prin înţepătura sau prin dejecţiile păduchelui (animalul vector) plecând de la omul purtător de rickettsii. Aceste insecte sunt tipuri de animale nevertebrate cunoscute sub denumirea de artropode. Atunci cand artropodele ce poarta bacterii Rickettsia musca o persoana, acestea transmit bacteriile cauzatoare de tifos.
Aceasta boală a cauzat alte milioane de decese în timpul Primului Război Mondial în Europa de Est. Simptomele tifosului includ migrene, pierderea poftei de foame şi febra.
Surse:
https://ro.wikipedia.org
http://www.cunoastelumea.ro/epidemiile-care-au-schimbatt-lumea-cele-mai-grave-boli-au-luat-vietile-a-peste-300-de-milioane-de-oameni/
https://www.rfi.ro/social-119042-pagina-de-istorie-moartea-neagra-epidemia-exterminat-treime-populatia
https://www.scribd.com/doc/40477059/Www-referat-ro-Moartea-Neagrad951a
https://www.ro.biography.name/stiai-ca/941-pandemia-de-gripa-spaniola-din-1918
http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-cu-streptococi--stafilococi-si-alte-bacterii/informatii-esentiale-despre-tifos_17103