Fiecare gând, dorință, senzație sau emoție ia naștere în creier. Creierul umple jumătatea de sus a capului, fiind bine protejat de oasele cutiei craniene. Arată ca o bucată mare de gelatină roz-cenușie, plină de încrețituri. Conține în jur de 50 de miliarde de celule nervoase, sau neuroni. Fiecare celulă nervoasă este legată de mii de alte celule nervoase. Această rețea uriașă este străbătută de semnale electrice nervoase, reprezentând gândurile și amintirile noastre. Alte semnale nervoase vin spre creier de la nervii răspândiți în tot corpul și pleacă de la creier către muşchi.
ÎN INTERIORUL CREIERULUI
Creierul are patru părți principale. Trunchiul cerebral se află la bază și are formă alungită, subțiindu-se în partea de jos pentru a face legătura cu măduva spinării. El controlează activitățile automate ale corpului, cum ar fi bătăile inimii, respirația și digestia. Imediat deasupra sa se află diencefalul, sau creierul mijlociu, care are strânse legături cu sistemul hormonal. Una dintre părțile sale componente, numită talamus, joacă un rol important în procesul de menţinere a atenției și reglează ritmul somn-stare de veghe. Cerebelul, a treia parte componentă a creierului, este o umflătură foarte încrețită localizată în zona cefei. El joacă un rol important în controlul muscular și face ca mișcările corpului să fie armonioase şi bine coordonate. A patra și ultima parte este reprezentată de emisferele cerebrale, sediul gândirii.
Emisferele cerebrale sunt mari şi încrețite şi alcătuiesc patru cincimi din masa totală a creierului. Stratul de la suprafața lor, măsurând între 3 și 5 milimetri grosime, se numeşte scoarţă cerebrală. Aici îşi au sediul cele mai multe gânduri. Scoarţa cerebrală are mai multe zone, numite centri, unde ajung şi de unde pleacă semnalele nervoase de la şi către diferite zone ale corpului. De exemplu, semnalele provenite de la ochi sunt sortate şi analizate de centrul vederii, aflat în partea din spate a creierului. O secțiune de creier ne dezvăluie structura sa interioară. Hipotalamusul monitorizează parametrii sângelui, cum ar fi nivelul de oxigen din sânge. El trimite semnale la glanda hipofiză, aflată imediat dedesubtul său, care controlează sistemul hormonal al corpului.
NEURONI ȘI SEMNALE NERVOASE
Un semnal nervos este un mic impuls electric ce călătorește cu viteză foarte mare, de aproape 100 de metri pe secundă, de-a lungul unei celule nervoase. Un neuron este format dintr-un corp celular de formă stelată, înconjurat de prelungiri subțiri și ramificate, numite dendrite. Una dintre prelungiri este foarte lungă şi subțire, asemănătoare cu un fir de sârmă, și se numește axon. Dendritele primesc semnale nervoase de la alți neuroni și le transmit, prin intermediul axonului, către alte celule nervoase. Nervii conţin sute și mii de neuroni.
Gândurile și amintirile din creier sunt reprezentate de semnale nervoase care se plimbă prin rețeaua inimaginabil de mare a miliardelor de neuroni. Noi conexiuni se creează permanent între celulele nervoase, pe măsură ce conexiunile vechi se pierd. O amintire se formează ca o nouă conexiune între anumiți neuroni. Dacă te gândești de multe ori la această amintire, „întărești” conexiunea și o menții activă. Dacă nu, amintirea se estompează în timp.
Un act reflex este o mişcare rapidă şi automată, pe care corpul o face de la sine, fără să mai fie nevoie de o decizie luată de creier. Atunci când atingi un obiect ascuțit, senzorii de durere, aflaţi în piele, trimit semnale nervoase de-a lungul nervilor senzitivi. Acestea străbat brațul şi ajung la măduva spinării. Alte semnale se întorc de la măduvă prin nervii motori către muşchii brațului, comandându-le să retragă mâna. O fracțiune de secundă mai târziu, semnalele urcă spre creier, pentru a-l informa despre cele petrecute.
SISTEMUL NERVOS
Partea inferioară a creierului se unește cu măduva spinării. Din măduvă se desprind ramificații nervoase care ajung în fiecare părticică a corpului, până la vârfurile degetelor de la picioare. Măduva spinării transmite semnale nervoase de la creier spre extremitățile corpului și înapoi. Există și o serie de nervi care se desprind direct din creier, mergând spre cap, față, gât și piept. Aceștia poartă numele de nervi cranieni.
Creierul cu măduva spinării alcătuiesc sistemul nervos central. Totalitatea nervilor care se ramifică din acesta formează sistemul nervos periferic. Dacă toți nervii principali din corpul unui om ar fi puşi unul în prelungirea celuilalt, ei s-ar întinde până aproape de Lună.
