Elizabeth Bathory, femeia care a fost cunoscută drept „contesa sîngeroasă”, provenea dintr-o familie maghiară nobilă. Istoricii afirmă că suferea de crize de furie - posibil chiar epilepsie. Ea a fost descrisă drept cea mai vicioasă criminală în serie din toată istoria înregistrată. De la o vârstă fragedă, îi plăcea să umărească torturarea țărănimii care locuia în apropierea moșiei familiei sale. Cele mai multe analize istorice ale contesei o includ pe tânăra Elisabeta în calitate de martor al mai multor procese destul de crude pentru ochii unui copil. Pedeapsa preferată ale acelor timpuri era atunci cînd un hoț fiind prins era cusut în stomacul unui cal muribund și lăsat să piară și el în asemenea mod.
Această poveste subliniază două aspecte majore care ar fi putut influența psihica și comportamementul micuței Bathory: expunerea la o violență incredibilă și atitudinea familiei sale față de acest comportament. Relatările afirmă că avea o sete continuă de a provoca mutilări, chinuri și durere și susțin că a lucrat cu mai mulți complici. Unul poate a fost chiar soțul ei, Ferencz Nadasdy, iar alții au fost membrii din apropioerea sa.
Când avea 11 sau 12 ani, Elizabeta a fost logodită cu Ferenc Nádasdy fiul unei alte familii maghiare aristocratice. Fiind un soldat, el petrecea mult timp departe de casă. Un an sau doi mai târziu Bathory a avut un copil nelegitim de la un amant. Nádasdy a procedat pe căt se poate de crud cu acesta, mai întîi l-a castrat după care a fost sfâșiat de câini. Copilul, o fiică, a fost ascunsă în liniște, iar Elizabeth și Nádasdy s-au căsătorit în 1575, când avea 14 ani. Deoarece Elizabeth și-a depășit social soțul, a păstrat numele de familie Bathory, pe care l-a adăugat la propriu. Tânărul cuplu locuia în castelele Nádasdy din Ungaria, la Sárvár și Csetje (acum în Slovacia), iar Elizabeta a condus moșiile, avînd diverși amanți și născîndu-i soțului ei patru copii. Se speculează că Nadasdy și-ar fi putut învăța soția noi metode de tortură, în timp ce alți cercetători cred că el ignora acțiunile acesteia. Însă, cu toții sunt de acord că Bathory practica majoritatea crimelor sale în absența lui.
Elizabeta avea un mod special de a torturara fetele tinere, în special - unii istorici consideră că era bisexuală. Faptele pe care le-a comis au variat de la introducerea acelor în buzele și unghiile slujitorilor săi, până la a-și lăsa victimele goale în zăpadă, stropindu-le cu apă, pînă aceștea înghețau. O serivoatre a fost bătută de Bathory și un complice de al său pentru că a furat o pară. Scena a fost atât de sângeroasă, încât Bathory a trebuit să-și schimbe de cîteva ori hainele. Fata a fost bătută ore întregi și în sfârșit înjunghiată până la moarte cu o pereche de foarfece.
Acțiunile contesei reprezintă un hibrid de adevăr și legendă. Poate cea mai notorie legendă despre Bathory este că ea se scălda în sângele victimelor sale. Inevitabil, acest lucru a dus la zvonuri conform cărora contesa era vampir. Această legendă a fost publicată pentru prima dată în 1720 de un preot maghiar care a intervievat țăranii locali și a citit mărturie din procesele complicilor lui Bathory. Se presupunea că folosea sângele pentru a-și menține pielea tânără - dorea să rămână frumoasă pentru o veșnicie.
Mărturiile oficiale ale crimelor lui Elizabeta Bathory, care se mai păstrează încă în arhivele maghiare, este pe cît de îndoielnică, pe atît de convingătoare. La sfârșitul anului 1610, vărul Elizabetei a condus o incursiune la castelul lui Bathory. În interior, erau deja victime moarte și unele încarcerate, care se presupune că așteaptă moartea. Complicii lui Bathory au fost arestați și judecați. Trei dintre ei au fost executați, iar al patrulea a fost condamnat la închisoare pe viață.
Aceste mărturii sunt îndoielnice, deoarece au fost cel mai probabil obținute din actele de tortură aplicate propriilor complici ai lui Bathory. Dar faptul că au existat chiar și procese cu privire la crimele lui Bathory, oferă o anumită credință poveștilor din jurul femeii. Din mărturii, putem afla că numărul victimelor sale se extimează la un număr de 650 de persoane. Un martor a afirmat că Bathory ținea chiar și un registru al crimelor sale.
Niciuna din aceaste mărturii nu au fost folosite pentru efectuarea unui proces puplic pentru contesa Bathory. În schimb, aceasta a fost închisă în camera ei, cu suficient spațiu pentru a trece aerul și mâncarea. Și-a petrecut restul vieții acolo, până când a fost găsită moartă pe podea în 1614. Viața ei sângeroasă, fie ea exagerată sau bazată pe fapte reale, s-au sfârșit - și Bathory a intrat pe tărâmul legendei.
Surse:
Wikipedia;
historia.ro.