Ia reprezintă cea mai importantă piesă vestimentară tradițională a femeilor din România. Arhicunoscută în întrega lume prin ornamentele sale care evidențiază diferențele de vârstă, statut social și evenimente din viață. Există 3 tipuri de bluze românești: cea mai veche - ia „de-antregul” (o cămașă care ajungea până la glezne), ia și ia cu „platcă” (un dreptunghi aliniat amplasat peste umeri - influența orașului). Primul tip de ie a apărut în cultura Cucuteni (începând cu secolul al VI-lea î.e.n.).
Folosind inul, cânepa, mătasea sau bumbacul, partea din față și din spate a fiecărei ie poartă numele de „stan”, iar partea inderioară este numit „poale”. Ornamentele numeroase spun poveștile nesfârșite despre istoria țării. În trecut, femeile căsătorite sau cele mai în vârstă purtau culori și modele simple, în timp ce cele mai mici purtau cămăși colorate.
Tradiția și frumusețea bluzelor românești au trecut din generație în generație, lăsând micul univers al satelor tradiționale și invadând toată lumea și diferite domenii ale artei: pictură, fotografie, modă, case regale, embleme ale feminității.
Ia este partea cea mai importantă a costumului tradițional românesc, structura căreia a rămas intactă de-a lungul secolelor. Atât pentru femei, cât și pentru bărbați, cămașa din lână, cânepă sau in este piesa de bază, cămașă care este legată în jurul taliei cu o centură numită „brâu” (mai largă pentru bărbați). Pentru femei, un șorț tradițional („catrință”, „fotă” sau „șorț”) completează costumul tradițional feminin. Îmbrăcămintea tradițională pentru bărbați include o cămașă albă, pantaloni albi, o pălărie, o centură, o vestă sau un pardesiu. În regiunile rurale din zilele noastre, bărbații pot fi văzuți încă purtând căciuli din blană, sandale țărănești din piele (opinci)și pantaloni tradiționali („ițari”). Femeile poartă de obicei o eșarfă din lână imprimată atunci când lucrează pe câmp vara.
„Ia” stă la baza costumului tradițional românesc, asociată cromatic și ornamental cu ocazia la care este purtată. Această piesă vestimentară reprezintă un simbol al continuității și nemuririi portului tradițional românesc.
Varianta cea mai veche a iei repreyenta o bluză lungă ce semăna mai mult cu o rochie. Următoarea este „Ia” (bluza cu „altiță”, și anume cu broderie), și după „bluza cu bandă (platca)” care a apărut sub influența modei urbane. La început bluzele erau din bumbac sau cânepă, mai târziu au incepu a fi cusute din borangic sau din mătase românească.
„Ia” este purtată în zilele de sărbătoare, realizată din țesătură albă, care este decorată cu margele și broderie pe mâneci, piept și gât. Ornamentele reprezintă figuri stilizate, motive pupulare, geometrice sau inspirate din natură. Culorile și modelele și mesajul expus sunt diferite, în funcție de vârstă, dar și de evenimentul la care trebuie purtat.
De-a lungul timpului, bluza românească a fascinat pictorii, fotografii, designerii și oamenii din țară și din străinătate. Un șir de personalități regale au purtat cu mândrie costumul tradițional românesc, printre care se evidențiază Printesa Ileana, Principesa Elena, Regina Maria. Majestatea Sa Regina Maria (Regina României, Prințesa Edinburgh, Saxa - Coburg și Gotha) a adus ia la un nou nivel, transformînd-o într-o piesă vestimentară populară și peste hotarele țării.
„Ia” a fost și este admirat și în străinătate. Astfel pictorul francez Henri Matisse a pictat în 1940 „La Blouse Roumaine” inspirată dintr-o colecție de bluze românești primite de la pictorul român Teodor Palladi. Picturile lui Matisse vorreprezanta sursa de inspirație pentru casa de modă Yves Saint Laurent, care a integrat bluza românească într-o colecție de haut couture în anul 1981.
În 2006, un alt designer, Jean Paul Gaultrier,a creat o colecție vestimentară, elemntul primordial al căreia era bluza romănească-ia. În 2008, Oscar de la Renta a folosit imprimeuri și țesături inspirate din ținuta populară românească. În anul 2011 Philpippe Guilet a creat o colecție „100% couture, 100% modernă, 100% română”, conlucrînd împreună cu artizani și artiștii din România.
Designerii români au inclus elemente ale portului tradițional românesc în creațiile lor. Ingrid Vlasov, Adrian Oianu, Valentina Vidrașcu, Andra Andreescu se numără printre cei care reinventează ținutele moderne impregnate cu elemente tradiționale românești.
Din 2013, o comunitate înființată prin facebook (numită „La Blouse Roumaine”), a creat un eveniment inaugurat pe 24 iunie, numit „Ziua universală a bluzei românești”. În această zi, femeile române sunt îndemnate să poarte „Ia”, indiferent în ce colț al lumii sunt. Ziua nu a fost aleasă la întâmplare, pentru că este ziua în care se sărbătorește „Ziua Sânziene”. Este o sărbătoare ce își trage rădăcinile dintr-un cult al soarelui, naturii și fertilității.
Sărbătoarea are o istorie bogată, provenită dintr-un cult al soarelui. Legenda spune că „Sânzienele (sau Drăgaicile)” sunt niște zâne bune, care se adună împreună în ziua când soarele ajunge la vârf (solstițiul de vară), îmbrăcate în cămăși lungi albe și purtând pe cap coroane de flori galbene. Dansează într-un cerc - hora, dând puteri miraculoase florilor și ierburilor, transformându-le în „plante medicinale”.
Numele lor provine de la Sânziana „o plantă cu flori galbene, mică și groasă ca o ploaie de stele, cu o aromă dulce și un gust contrastant, foarte amară”. Se găsește la margini de păduri, în lanuri, pajiști și tufișuri. Tradiția spune că zânele numite „Sânziene” au puterea de a îndepărta răul și boala.
În unele zone, fetele tinere îmbrăcate în costume populare, se plimbă pe câmpuri, îmbracă costume tradiționale, fac coroane cu flori galbene, dansează în cerc, ca legendarele Sânziene.
Ia reprezintă patrimoniul nostru cultural care arenevoie de a fi păstrat și transmis urmașilor. Purtînd hainele străbunilor vom simți legătura cu plaiul natal, oriunde nu ne-am afla.
Surse: Wikipedia.com
