Cel de-al treilea dintre împărații Romei, Caligula (cunoscut oficial sub numele de Gaius) a rămas în istorie datorită cruzimii cu care îşi trata poporul în timpul domniei sale de patru ani (37-41). Fiul unui mare conducător militar, el a scăpat de intrigile familiei pentru a urca pe tron, dar excesele sale personale l-au determinat să fie primul împărat roman care a fost asasinat.
Gaius Julius Caesar Germanicus s-a născut în anul 12 d.Hr., al treilea fiu al renumitului general Romanic Germanicus și al soției sale, Agrippina. În timpul copilăriei, familia sa a trăit la reşedinţa tatălui său în Rin, unde trupele generalului i-au dat viitorului împărat porecla sa „Caligula”, însemnând „cizmuliţă”, cu referire la uniforma în miniatură în care părinții lui îl îmbrăcau.
Deși cunoscut pentru tratamentul său dur față de alții, infamul împărat roman Caligula îşi iubea nespus de mult calul său Incitatus, oferindu-i animalului o casă din marmură și iesle din fildeș. Ca mărturie a puterii sale absolute, Caligula plănuia să-şi numească calul în funcția de consul, dar a fost asasinat înainte de a putea face acest lucru.
După ce Germanicus a murit în anul 17 d. Hr., familia lui Caligula a fost ameninţată de către împăratului Tiberius și puternicului gardian pretorian Sejanus, care i-au văzut pe fiii mai mari ai generalului drept rivali politici. Mama și frații lui Caligula au fost acuzați de trădare și toți au murit în închisoare sau în exil. Bunica lui Caligula, Antonia, a reușit să-l protejeze de aceste intrigi până la moartea lui Sejunus în anul 31. Anul următor, Caligula s-a mutat la curtea împăratului Tiberius, care s-a arătat îngrijorat de obiceiuri strănepotului său, comentând că „a alăptat o vipera la pieptul Romei“.
Tiberius l-a adoptat pe Caligula și l-a făcut pe el și pe vărul său Gemellus moştenitori egali ai imperiului. După moartea împăratului în anul 37, aliatul pretorian al lui Caligula, Marco a aranjat ca Caligula să fie proclamat împărat. Un an mai târziu, Marco și Gemellus au fost asasinaţi la ordinul lui Caligula.
Împăratul Caligula
Caligula nu avea nici 25 de ani când a preluat puterea în 37 d.Hr. La început, succesiunea sa a fost binevenită la Roma: El a anunțat reforme politice și a reîntors la curte toți exilii. Însă în octombrie 37, o boală gravă l-a determinat pe Caligula să-și petreacă restul domniei explorând cele mai grave aspecte ale naturii sale.
Caligula a înaintat mai multe proiecte de construcții, de la practic (apeducte și porturi) la cele culturale (teatre și temple), până la bizar (cerînd sute de nave comerciale romane pentru a construi un pod plutitor de 2 mile peste Golful Bauli, astfel încât să poată petrece două zile galopând înainte și înapoi peste el). Între anii 39 și 40 a condus campanii militare spre Rin și Canalul Mânecii, unde apar primele simptome grave ale bolii psihice.
Relațiile sale cu ceilalți indivizi au fost, de asemenea, turbulente. Biograful său Suetonius citează fraza sa repetată, „Ţineţi minte că eu am dreptul să fac orice oricui”. Obişnuia să-şi chinuie senatorii de rang înalt ordonîndu-le să alerge kilometri întregi în fața carului său. Avea relații desfrânate cu soțiile aliaților săi și se zvonea că ar avea relații incestuoase cu surorile sale.
Caligula era înalt, palid și atât de păros, încât oricine menționa o capră în prezența sa risca să fie decapitat. Îi plăcea să-şi accentueze urâțenia naturală, practicând expresii faciale terifiante în oglindă. Purtând îmbrăcăminte ciudată, încălțăminte pentru femei, accesorii și peruci bogat ornamentate, potrivit biografului său Cassius Dio, „părea a fi altceva decât o ființă umană și nu un împărat.”
Căderea lui Caligula
Popularitatea lui Caligula scădea tot mai mult pe fundalul demenţiei sale, a cruzimii şi a impozitelor mărite. În anul 41 d. Hr. Caligula a fost asasinat împreună cu soţia şi fiica sa în urma unui complot organizat de către Garda Pretoriană şi Senat. Astfel, observă Cassius Dio, Caligula „a aflat, prin experiența personală, că nu era un zeu”.
Senatul a încercat să folosească sfârșitul dezastruos al domniei lui Caligula ca pretext pentru restabilirea Republicii Romane, dar Claudius, moștenitorul desemnat, a luat tronul după ce a obținut sprijinul Gărzii Pretoriene. Dinastia Iulio-Claudiană va rămâne în siguranță încă 17 ani, până la sinuciderea împăratului Nero în anul 68.
Surse:
Wikipedia.com;
bbc.com.