Letonia – oficial Republica Letona este o tara din regiunea baltica din nordul Europei. Este unul dintre cele trei state baltice, impreuna cu Estonia la nord si Lituania la Sud. Se invecineaza cu Rusia la est, Belarus la sud-est si imparte o granita maritima cu Suedia la vest. Letonia acopera o suprafata de 64.589 km2 cu o populatie de 1,9 milioane de locuitori. Tara are un climat sezonier temperat.
Capitala si cel mai mare oras al sau este Riga.
Letonii apartin grupului etnolingistic al Baltilor si vorbesc letona una dintre singurele doua limbi baltice care au supravietuit. Rusii sunt cea mai proeminenta minoritate din tara, cu aproape un sfert din populatie. Dupa secole de stapanire teutona, suedeza, polono - lituaniana si rusa care a fost implementata in principal prin aristocratia germana baltica locala, Republica independent Letonia a fost infiintata la 18 noiembrie 1918 dupa Imperiul German in urma Primului Razboi Mondial. Tara a devenit din ce in ce mai autocratica dupa lovitura de stat din 1934 a fost instituita dictatura lui Karlis Umanis. Independenta de facto a Letoniei a fost intrerupta la inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial, incepand cu incorporarea fortata a Letoniei in Uniunea Sovietica, urmata de invazia si ocuparea Germaniei naziste in 1941 si reocuparea de catre sovietici in 1944 care a format Letonul SSR pentru urmatorii 45 de ani. Ca urmare a imigratiei extinse din timpul ocupatiei sovietice, etnicii rusi au devenit cea mai proeminenta minoritate din tara. Revolutia pasnica a cantarii a inceput in 1987 printre republicile sovietice baltice si s-a incheiat cu restabilirea atat de facto, cat si oficiala a independentei la 21 august 1991. Letonia a fost de atunci o republica parlamentara unitara democratica.
Letonia este o tara dezvoltata cu o economie avansata cu venituri mari ocupand locul 39 in indicele dezvoltarii umane. Este membru al Uniunii Europene, al zonei euro, al NATO, al Consiliului Europei, al Natiunilor Unite, al Consiliului Statelor Marii Baltice, al Fondului Monetar International, al Nordic-Baltic, al Bancii Nordice de Investitii, al Organizatiei pentru Economii, Cooperare si Dezvoltare, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa si Organizatia Mondiala a Comertului.
Numele Latvija este derivate din numele vechilor latgali unul dintre cele patru triburi baltice indo-europene care au format nucleul etnic al letonilor moderni impreuna cu livonienii finladezi. Henric de Letonia a inventat latinizarile numelui tarii – Lettigallia si Lethia, ambele derivate din latgalieni. Termenii au in spirit variatiile numelui tarii in limbile romanice din Letonia si in mai multe limbi germanice din Lettland. In jurul anului 3000 i.Hr. stramosii proto-baltici ai poporului leton s-au stabilit pe coasta de est a Marii Baltice. Baltii au stabilit rute comerciale catre Roma si Bizant, schimband chihlimbarul local cu metale pretioase. Pana in anul 1900 d.Hr. patru triburi baltice distincte locuiau Letonia –curonieni, latgalienii, selonianii, semigallienii, precum si tribul finnic de livonieni. In secolul al XII-lea pe teritoriul Letoniei existau pamanturi cu conducatorii lor, Vanema, Ventava, Bandava, Piemare, Duvzare, Selija, Koknese, Jersika, Talava si Adzele.
Desi localnicii au avut constact cu lumea exterioara timp de secole, ei au devenit mai complet integrati in sistemul socio-politic European in secolul al XII-lea. Primii misionari trimisi de Papa au navigat pe raul Daugava la sfarsitul secolului al XII-lea cautand convertiti. Localnicii insa, nu s-au convertit la crestinism atat de usor pe cat sperase Biserica. Cruciatii germani au fost trimisi sau mai probabil au decis sa plece de la sine asa cum se stia ca fac. Sfantul Meinhard de Segeberg a sosit la Ikskile in 1184, calatorind cu negustori in Livonia, intr-o misiune catolica de a converti populatia de la credintele lor pagane initiale. Papa Celestin al III-lea a cerut o cruciada impotriva paganilor din Europa de Nord in 1193. Cand mijloacele pasnice de convertire nu au reusit sa produca rezultate, Meinhard a complotat sa converteasca livonienii prin forta armelor. La inceputul secolului al XIII-lea germanii conduceau o mare parte din ceea ce este in prezent Letonia. Afluxul de cruciate germani pe teritoriul actual al letonului a crescut in special in a doua jumatate a secolului al XIII-lea dupa declinul si caderea statelor cruciate din Orientul Mijlociu. Impreuna cu Sudul Estoniei aceste zone cucerite au format statul cruciat care a devenit cunoscut sub numele de Terra Mariana –Tara Mariei sau Livonia.
Riga si mai tarziu orasele Cesis, Limbazi, Koknese si Valmiera au devenit parte a Ligii Hanseatice. Riga a devenit un punct important de comert est-vest si a format legaturi culturale stranse cu Europa de Vest. Primii colonisti germani au fost cavaleri din nordul Germaniei si cetateni ai oraselor din nordul Germaniei care si-au adus in regiune limba lor joasa germana, care a modelat multe cuvinte imprumutate in limba letona. Dupa razboiul din Livonia 1558 - 1583, Livonia a cazut sub stapanirea poloneza si Lituaniana. Partea de sud a Estoniei si partea de nord a Letoniei au fost cedate Marelui Ducat al Lituaniei si formate in Ducatul Livoniei. Gotthard Kettler ultimul Maestru al Ordinului Livoniei a format Ducatul de Curland si Semigallia. Desi ducatul a fost un stat vasal pentru Marele Ducat lituanian si mai tarziu pentru comunitatea poloneza si lituaniana si-a pastrat un grad considerabil de autonomie si a cunoscut o epoca de aur in secolul al XVI-lea. Latgalia cea mai estica regiune a Letoniei a devenit parte a Voievodatului al Comunitatii Polono - Lituaniene.
