Armata de teracotă se referă la miile de modele de lut de dimensiuni reale ale soldaților, cailor și carelor care au fost depuse în jurul marelui mausoleu al lui Shi Huangdi, primul împărat al Chinei și fondator al dinastiei Qin, situat în apropiere de Lishan, în provincia Shaanxi, central China. Scopul armatei a fost probabil să-și servească conducătorul în viața de după moarte. Locul a fost descoperit în 1974, iar figurile realiste ale armatei oferă o perspectivă unică asupra războiului antic chinez, de la arme la armuri sau mecanisme de construcție. Shi Huangdi era preocupat de nemurire, iar până la urmă, armata sa de teracotă de peste 7000 de războinici, 600 de cai și 100 de căruțe i-au oferit tocmai asta, cel puțin în nume și faptă. Situl mausoleului este un patrimoniu mondial UNESCO chiar dacă mormântul interior nu a fost încă săpat.
Primul împărat al Chinei
Shi Huangdi (cunoscut și sub numele de Shi Huangti) a fost regele statului Qin, care a unit China în anul 221 î.Hr. și apoi a fondat dinastia Qin. El a condus ca primul împărat al Chinei până la moartea sa în 210 î.Hr. Domnia sa a fost scurtă, dar plină de incidente, pline de cruzime, suficiente ca Shi Huangdi să cîștige o reputație de durată ca despot megaloman. Împăratul era preocupat de dobândirea nemuririi, căutare fără rezulta însă. Eșuând în aceste eforturi de a-și prelungi nefiresc viața, Shi Huangdi a urmat obiceiul conducătorilor autocratici și a construit în schimb un mausoleu imens. De fapt, întregul proiect masiv a fost început în primii ani ai domniei sale, deoarece a necesitat o cantitate de muncă prodigioasă pentru a-l pregăti și finisa. La locul preconizat s-a înființat un district administrativ, cu 30.000 de familii care s-au mutat cu forța și i s-au dat sarcina de a construi cel mai mare mormânt văzut vreodată în istoria Chinei sau a altcuiva. În cele din urmă, întrucât Huangdi și-a dat seama că timpul curgea, sute de mii de lucrători au fost trimiși forțat să ducă proiectul spre finalizare. Într-un fel sau altul, Shi Huangdi a rămas în memoria colectivă a poporului mult după domnia sa.
Mausoleul lui Huangdi
Mausoleul Shi Huangdi, repezintă un întreg complex funerar, care acoperă până la 60 de kilometri pătrați și a fost descoperit în 1974, îngropat la poalele unui munte artificial în apropiere de Lishan (Lintongul modern), la 50 km est de capitala Qin Xianyang în provincia Shaanxi, China centrală. Mormântul în sine rămâne neexcavat, însă armata sa spectaculoasă de războinici de teracotă a fost parțial dezvelit și a câștigat deja titlul de „Cel mai mare mormânt din lume”. Mormântul îngropat ia forma unei piramide în trei trepte, măsoară 1.640 de metri în circumferință, 350 de metri pe fiecare parte și se ridică la o înălțime de 60 de metri. Întregul perimetru este înconjurat de un perete dublu.
Legenda spune că mormântul conține bogății vaste, dar plin capcane pentru a se asigura că Huangdi se odihnește în pace. Capcanele și interiorul au fost descrise de istoricul Sima Qian (146-86 î.e.n.) în următorul pasaj din Shiji:
Peste 700.000 de condamnați au fost trimiși acolo. Au săpat treiarcuri, au turnat bronz lichid și ausigilat sarcofagul. Au fost mutate case, oficialități, lucruri neobișnuite și valoroase pentru a-l umple. El (Shi Huangdi) a ordonat să se facă arbalete declanșate de mecanisme. Oricine trecea înaintea lor ar fi fost împușcat imediat. Au folosit mercur pentru a crea râuri, Jiang și He în care mercurul a fost circulat mecanic de pompe. Pe tavan atîrnau corpuri cerești. (Shelach-Lavi, 318)
Harta de pe podea cu modelele sale geografice și tavanul universului pictat erau simbolul ale statutului de împărat ca Fiul Cerului și conducătorul lui Dumnezeu pe Pământ. De asemenea, Qian remarcă că membrii haremului lui Huangdi au fost înmormântați împreună cu împăratul, precum și cu mulți meșteri și muncitori, pentru a păstra bogăția fabuloasă în secret pentru toate timpurile.
Războinicii din teracotă
Pentru a-și proteja mormântul sau poate chiar pentru a se asigura că are o gardă de corp la îndemână în viața de după moarte, Shi Huangdi a mers cu mult mai departe decât predecesorii săi. Conducătorii din China antică aveau obișnuința de a plasa două sau trei statui care să stea ca gardieni în afara mormintelor lor. Huangdi a optat pentru o întreagă armată.
Pe lângă infanterie, armata include 600 de cai și aproape 100 de căruțe care poartă ofițeri și călăreți și au fie un echipaj de doi, trei sau patru cai. Soldații au fost așezați în rânduri regulate și sunt înfățișați în diferite posturi - majoritatea stau în picioare, în timp ce unii se ghemuiesc. Există unități de infanterie ușoară, cu arcași poziționați pe flancuri în față, infanteria grea în spatele lor, potrivindu-se cu deplasările de trupe menționate în tratatele militare antice.
S-a depus mult efort pentru a face fiecare figură unică, în ciuda faptului că toate au fost făcute dintr-un număr limitat de părți ale corpului realizate cu ajutorul matrițelor. Este uimitor să reflectăm că toată aceaste figurine sunt aproape realiste, fiecare avînd caracteristici care nu se mai repetă.
Toate aceste articole luate colectiv, împreună cu aspectul lor particular, au fost concepute pentru a demonstra că primul împărat al Chinei a condus, dacă nu întreaga lume, atunci cu siguranță o partea a acesteia, cel puțin în ochii chinejilor.
Surse:
Wikipedia;
historia.ro.
