Marea Britanie este o insula din Oceanul Atlantic de Nord in largul coastei de nord-vest a Europei continentale, formata din Anglia, Scotia si Tara Galilor. Cu o suprafata de 209.331 km2 este cea mai mare dintre Insulele Britanice, cea mai mare insula europeana si a noua insula ca marime din lume. Este dominata de un climat maritim cu diferente inguste de temperatura intre anotimpuri. Insula Irlandei, o suprafata cu 40% mai mica decit cea a Marii Britanii, se afla la est de aceste insule, impreuna cu 1000 de insule mai mici din jur si roci substantiale, formeaza arhipelagul Insulelor Britanice.
Conectata cu Europa continentala pana acum 9000 de ani printr-un pod terestru cunoscut acum sub numele de Doggerland, Marea Britanie a fost locuita de oameni moderni de aproximativ 3000 de ani. In 2011 avea o populatie de aproximativ 61 de milioane facand-o a treia cea mai populata insula din lume dupa Jva din Indonezia si Honshu din Japonia si cea mai populata insula din afara Asiei.
Termenul - Marea Britanie se poate referi si la teritoriul politic al Angliei, Scotiei si Tarii Galilor, care include insulele lor din larg. Acest teritoriu si Irlanda de Nord constituie Regatul Unit. Singurul Regat al Marii Britanii a rezultat din Actele de Unire din 1707 dintre regatele Angliei care la acea vreme includeau Tara Galilor si Scotia.
Arhipelagul a fost mentionat printr-un singur nume de peste 2000 de ani: termenul – Insulele Britanice deriva din termenii folositi de geografii clasici pentru a descrie acest grup de insule. Pana in 50 i.Hr. geografii greci foloseau echivalentele lui Prettanike ca nume colectiv pentru Insulele Britanice. Cu toate acestea, odata cu cucerirea romana a Marii Britanii, termenul latin Britannia a fost folosit pentru insula Marii Britanii, iar mai tarziu Marea Britanie ocupata de romani la sud de Caledonia.
Cel mai vechi nume cunoscut pentru Marea Britanie este Albion sau insula Albionum, fie din latinescul albus care inseamna – alb sau - insula a Albionilor. Cea mai veche mentiune a terminilor legati de Marea Britanie a fost de Aristotel sau posibil de Pseudo - Aristotel, in textul sau - Despre univers, vol.III. Pentru a cita lucrarile sale - Exista doua insule foarte mari in ea, numite Insulele Britanice, Albion si lerne.
Prima utilizare scrisa cunoscuta a cuvantului Britania a fost o transliterare greaca veche a termenului original proto-celtic intr-o lucrare despre calatoriile si descoperirile lui Pytheas care nu a supravietuit. Cele mai vechi inregistrari existente ale cuvantului sunt citate ale periplusului de catre autori mai tarziu, cum ar fi cele din Geografica lui Strabon, Istoria naturala a lui Pliniu si Bibliotheca historica a lui Diodor din Sicilia. Pliniu cel Batran in consemnarile sale de Istorie Naturala a Marii Britanii: Primul sau nume era Albion, dar intr-o perioada ulterioara, toate insulele despre care tocmai acum vom face referire pe scurt, au fost incluse sub numele din Britanniae.
Numele Britain provine din numele latin pentru Britannia – tara britanicilor franceza veche Bretaigne si engleza mijlocie Bretaine, Breteyne. Forma franceza a inlocuit engleza veche Breoton, Bryten. Britannia a fost folosita de romani din secolul I i.Hr. pentru Insulele Britanice luate impreuna. Este derivat din scrierile de calatorie ale ale lui Phyteas in jurl anului 320 i.Hr. care descriu diferite insule din Atlanticul de Nord pana la nord pana la Thule.
Popoarele acestor insule Prettanike erau numite Priteni sau Pretani. Priteni este sursa termenului de limba galeza Prydain, Marea Britanie care are aceeasi sursa ca si termenul goidelic Cruithnefolosit pentru a se referi la primii locuitori din Irlanda vorbitori de bretona. Acestia din urma au fost numiti mai tarziu picti sau caledonieni de catre romani. Istoricii greci Diodor din Sicilia si Strabon au pastrat variante de Prettanike din opera exploratorului grec Pytheas din Massalia care a calatorit din casa sa din sudul Galiei elenistice pana in Marea Britanie in secolul al IV-lea i.Hr. Termenul folosit de Pytheas poate deriva dintr-un cuvant celtic care inseamna – cei pictati sau – oamenii tatuati cu referire la decoratiunile corporale. Potrivit lui Strabon, Pytheas sa referit la Marea Britanie ca Bretannike, care este considerat un substantiv feminin. Marcian de Heraclea, in Periplus maris exteri, a descris grupul de insule ca Insulele Prettanic.
O reconstructie italiana din 1490 a hartii relevante a lui Ptolemeu care a combinat liniile de drumuri si ale expeditiilor de coasta in timpul primului secol al ocupatiei romane. Doua mari defecte totusi sunt o Scotie proiectata spre est si niciuna din Irlanda vazuta ca fiind la aceeasi latitudine.
Marea Britanie se refera geografic la Insula Marii Britanii. Din punct de vedere politic se poate referi la intreaga Anglia, Scotia si Tara Galilor inclusiv insulele lor mai mici din larg. Nu este corect din punct de vedere tehnic sa folositi termenul pentru a se referi la intregul Regat Unit care include Irlanda de Nord.
