Comerțul mediteraneean
Fenicienii erau navigatori și negustori foarte buni.
Navigând spre vest, ei au creat baze comerciale în zone bogate în metale, cum sunt cuprul și cositorul. Ei îl aprovizionau pe Regele Solomon cu cedri din Liban pentru templul său din Ierusalim și pe egipteni cu cherestea pentru a-și construi corăbiile. Acești navigatori excelenți au efectuat și prima călătorie cunoscută în jurul coastei africane. Grecii au început comerțul în Mediterana prin anul 800 î. Hr. Ei schimbau ulei de măsline, vase de lut și vin pe cereale, cherestea și metal, de-a lungul coastelor Mării Mediterane și Mării Negre. Uneori se aventurau pe Marea Roșie și navigau spre India folosind vânturile musonice. În jurul anului 110, romanii aveau un imperiu vast și bogat care se întindea până în Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Cumpărau doar bunuri exotice, precum mătase din China și animale sălbatice pentru circ.
Navigatorii arabi
În sec. IX, arabii făceau comerț pe pământ și pe mare navigând în josul coastei de est a Africii. Neguțătorii arabi au ajuns și în China. Au traversat chiar și deșertul Sahara, către zonele aurifere din vestul Africii. Profetul Mohamed, fondatorul religiei islamice, a fost la început neguțător și propovăduia comerțul cinstit.
Navigând pe mări
Neguțătorii arabi navigau în corăbii numite dhow. Aceste vase cu vele latine (triunghiulare) erau ușoare și rapide. Multe se construiesc și azi, la fel ca în umă cu sute de ani.
Puterea Islamului
În sec. VII, Profetul Mahomed (cel Lăudat) a fondat religia Islamului, cuvânt ce înseamnă „supune-te voinței lui Allah”. Neguțătorii arabi au adus cu ei religia islamică în Africa și de-a lungul Asiei, până în China. Ei citesc Coranul, cartea sfântă a Islamului și se roagă de cinci ori pe zi, cu fața spre orașul sfânt Mecca, unde s-a născut Profetul Mahomed. Fiecare musulman, bărbat sau femeie, are datoria să viziteze Mecca cel puțin o dată în viață.
Vikingii
Vikingii erau navigatori buni și curajoși. Ei au atacat orașe și au jefuit mănăstiri, făcându-i pe europeni să se teamă de puternicile corăbii de luptă vikinge. Unii vikingi s-au stabilit ca fermieri și neguțători în teritoriile cucerite, alții au traversat Oceanul Atlantic și au descoperit Islanda, Groenlanda și Lumea Nouă.
Spre est pentru comerț
Negustorii vikingi își îndreptau corabia numită knorr spre țărmul Mării Baltice pentru a se adăposti peste noapte. În sec X, vikingii suedezi navigau de-a lungul fluviilor Nipru și Volga pentru a cumpăra argint, vase de bronz, perle și mătase chinezească.
Drumul Mătăsii
China fusese izolată secole la rând de munți, păduri și deșerturi de nestrăbătut. Lumea exterioară părea ostilă. În anul 138 î. Hr., chinezii au trecut aceste hotare pentru a căuta aliați împotriva triburilor invadatoare din nord și pentru a găsi cai pentru luptătorii lor. Drumul a devenit o magistrală pentru mărfuri, idei, știință, meșteșuguri și religii. Drumul Mătăsii se intersecta și cu rute maritime, iar neguțătorii locali își încărcau mărfurile pe vase care traversau Oceanul Indian,ajungând chiar și în Marea Mediterană.
Cruciadele
În 1095, Papa Urban II a îndemnat creștinătatea să înceapă un război sfânt, o cruciadă, pentru a cuceri Țara Sfântă (Palestina) de la musulmani, făgăduind un loc în paradis tuturor participanților. Pe parcursul a două sute de ani, regii și cavalerii europeni au condus trei mari cruciade împotriva musulmanilor, care refuzau accesul pelerinilor în țara în care trăise și predicase Iisus Hristos. Au existat și câteva cruciade neoficiale, precum cea din 1095, la care au participat în special țărani. În 2012, peste 30 000 de copii au pornit spre Palestina. Aceste orașe au devenit importante centre comerciale, unde bunurile europene erau oferite în schimbul celor din Orientul Mijlociu, Africa și Asia. În timpul cruciadelor Occidentul a preluat multe lucruri folositoare și interesante de la Orient: filosofia antică, tehnici de țesut și de confecționat mătăsuri, dar și noi stiluri arhitecturale.
Comerț cu Orientul
Proprietarii de corăbii din Genova, Pisa și Veneția transportau armatele creștine peste Marea mediterană. Primeau înlesniri comerciale în țările și orașele musulmane, care fuseseră cucerite în timpul cruciadelor. Așa, ei aveau acces la rutele comerciale ale Asiei. Orașele italiene s-au îmbogățit din relațiile comerciale cu musulmanii, dar în scurt timp a luat naștere o puternică rivalitate între ele și Constantinopol.