Istorie și cultură
Thailanda se distinge de celelalte țări din sud-estul Asiei pentru că nu a fost colonizată. Războaie civile, conflicte rasiale, nu au existat niciodată. Această realizare remarcabilă într-o parte a lumii este sărbătorită chiar prin numele ei: Thailanda, sau Prathet Thai, adică „țara celor liberi”.
Faptul ca Thailanda a scăpat mult timp de dominatia puterilor străine (totuşi, Burmese și Khmers au fost invadate și ocupate scurt timp în Primul Război Mondial de către Japonia) se reflectă în felul de a fi al thailandezilor. Sunt foarte mândri și independenti. Își manifestă rareori aceste trăsături prin aroganţă sau intoleranță și mai mult prin încredere în sine şi generozitate față de străini. Mulți vizitatori îi percep ca fiind comozi si amatori de distracții (cum şi sunt, de obicei), dar sunt și independenti şi ţin mult la frumusețile trecutului propriu.
Bună sau rea, influența puternică a civilizației occidente iși lasă amprenta, dar chiar și așa, poporul thailandez luptă să-și mențină identitatea și unicitatea. În consecință - o cultură veche, suprapusă unei civilizații moderne, vibrare și dinamică. Rezultatul poate fi un amestec de exaltare și confuzie, în timp ce cultura tradițională se opune celei moderne. Privește Bangkokul, cu cele 8 milioane de locuitori: este de departe cel mai mare oraș la tării. Aici, Estul nu doar intalneste Vestul. Se lovesc, pur și simplu, intr-o explozie de amploare. Vei găsi blocaje rutiere, aglomerări pline de viață, zgârie-nori, o viață de noapte pulsând în lumina neonului, consum fără limite în malluri gigantice, oameni în pas cu moda.
Personalitatea thailandezilor
Cei care călătoresc în Thailanda sunt uimiți de cum ei zâmbesc. Dar nu este întotdeauna șa cum pare la prima vedere. Zâmbetele pot însemna multe lucruri aici. Thailandezii au reușit să clasifice treisprezece tipuri de zâmbete, ajungând la o paletă bogată de emoții, de la tristețe la exuberanță sau disperare.
Orice merită făcut în Thailanda, chiar și o activitate grea și plictisitoare trebuie să conțină elemente de sanuk (distracție), altfel nu merită să fie făcută. Orice activitate descrisă ca sanuk este o osândă.
Ridicatul umerilor, urmat de cuvintele „mai pen rai„ arată hotărârea de a evita un confict, de a nu jigni. Importanța respectului în societatea thailandeză (ca și in celelate Civilizații din Asia) nu poate fi neglijată. „Mai pen rai” este folosit pentru a aplica un conflict, a limita o situație jenantă, a slăbi stresul și a îndepărta o situație delicată. Când un thailandez zâmbește sau rade după ce tu te-ai împiedicat, e o încercare de a salva o situație jenantă pentru cei implicați, inclusiv pentru tine.
Religia dominantă a țării, budismul, este principalul formator la personalități thailandezului, cu preceptele sale și viziunea detașată asupra vieții, fără atitudini critice la adresa majorității acțiunilor sau slabiciunilor omului. Tradițional, budismul pune in valoare respectul, liniștea de sine, rafinamentul. Relațiile sunt complexe - o moștenire a unui complicat sistem social piramidal care așează oamenii pe diverse trepte sociale, în bza unor reguli cloare. În general, treapta socială este dată de vârstă, bogăție (nu și cum este ea dobândită), educație, merite religioase și putere politică sau individuală. Nu foarte diferită de alte civilizații, se diferențiază prin diviziunea puternică a claselor sociale și reguli valabile pentru toți membrii societății thailandeze. În Thailanda nu existu egalarism. E un automatism să te raportezi la cineva de rang mai înalt și să-l respecți, lucru pe care occidentalii l-ar asemui cu lingușirea.
Dar în relația patron-client, în schimbul respectului acordat, de la cei cu statul social mai înalt se așteaptă bunăvoință față de ceilalți. Dacă angajatul îi este loial șefului, atunci șeful va trebui, ca la un moment dat, să-i facă o favoare angajatului său, de exemplu acordarea unui împrumut pe care-l va folosi pentru educația copiilor.
De mici, thailandezii învață care le este locul în societate. Ca vizitator, vei descoperi că îți este ușor să urci pe scara socială, dar asta pentru că thailandezii sunt gazde primitoare. Pentru a rămâne sus, trebuie să-ți menții respectul primit. Trebuie doar să arăți respect oamenilor, credințelor și instituțiilor lor. Ia singur inițiativa de a-i lăuda pe ei, și țara lor și vei și mai admirat. Tradiționalul și grațiosul salut „wai”, dar și acesta este legat de complicatele reguli sociale. În timpul liber, thailandezii sunt sociabili și savurează întrunirile în familie sau ântre prieteni sau colegi. Chiar și o pauză de prânz se poater transforma într-o mică petrecere cu zâmbete, mâncare și vizitatori.
