Ungaria este o tara fara iesire la mare din Europa Centrala. Cu o suprafata de 93030 km2 din bazinul Carpatilor, se invecineaza cu Slovacia la nord, Ucraina la nord-est, România la est si sud-est, Serbia la sud, Croatia si Slovenia la sud-vest si Austria cu vestul. Ungaria are o populatie de 9,7 milioane, majoritatea etnici maghiari si o minoritate semnificativa de romi. Limba maghiara, lima oficiala, este cea mai vorbita limba uralica din lume si printre putinele limbi non-indo-europene care servesc ca limba principala a unei tari europene. Budapesta este capitala tarii si cel mai mare oras.
Inainte de intemeierea statului maghiar, teritoriul Ungariei de astazi a fost o rascruce de drumuri pentru diverse popoare, inclusiv celti, romani, huni, triburi germanice, avari, slavi de sud si slavi de vest. Principatul Ungariei a fost infiintat la sfarsitul secolului al IX-lea de catre Almos si fiul sau Arpad prin cucerirea Bazinului Carpatilor. Regele Stefan I-a urcat pe tron in anul 1000, transformind taramul sau intr-un regat crestin. Regatul medieval al Ungariei a fost o putere regionala, atingand apogeul cultural si politic in secolul XV-lea.
In urma bataliei de la Mohacs din 1526, Regatul Ungariei a fost partial ocupat de Imperiul Otoman pana la Tratatul de la Passarowitz din 1718. Ungaria a intrat sub stapanire habsburgica la inceputul secolului al XVIII-lea, alaturandu-se mai tarziu cu Imperiul Austriac pentru a forma Austro-Ungaria in 1867, o putere majora la inceputul secolului al XX-lea. Austro - Ungaria s-a prabusit dupa Primul Razboi Mondial, iar Tratatul ulterior de la Trianon a stabilit granitele actuale ale Ungariei, ducand la pierderea a 71% din teritoriul sau, a 58% din populatie si a 32% din etnicii maghiari.
In urma perioadei tumultoase interbelice, Ungaria s-a alaturat puterilor Axei in al Doilea Razboi Mondial, suferind daune si pierderi semnificative. Ungaria postbelica a devenit un stat satelit al Uniunii Sovietice, ducand la infiintarea Republicii Populare Maghiare. In urma revolutiei esuate din 1956, Ungaria a devenit un membru relativ mai liber, desi inca reprimat al Blocului de Est. Inlaturarea gardului de granita al Ungariei cu Austria a accelerat prabusirea Blocului de Est si ulterior a Uniunii Sovietice. La 23 octombrie 1989 Ungaria a devenit din nou o republica parlamentara democratica. Ungaria a aderat la Uniunea Europeana in 2004 si face parte din spatiul Schengen din 2007.
Ungaria este o economie cu venituri mari, cu asistenta medicala universla si invatamant secundar fara scolarizare. Ungaria are o istorie lunga de contributii semnificative la arte, muzica, literatura, sport, stiinta si tehnologie. Este o destinatie turistica populara in Europa, atragand 24,5 milioane de turisti internationali in 2019. Este membru al numeroaselor organizatii internationale, inclusiv Consiliul Europei, Nato, Natiunile Unite, Organizatia Mondiala a Sanatatii, Organizatia Mondiala a Comertului, Banca Mondiala, Banca Asiatica de Investitii in Infrastructura si Grupul Visegrad.
"H" din numele Ungariei este cel mai probabil derivat din asocieri istorice cu hunii care au stabilit Ungaria inainte de avari. Restul cuvantului provine din forma latinizata a grecii bizantine Oungroi. Numele grecesc ar putea fi imprumutat din bulgara veche la randul sau imprumutat din Oghur-Turkik Onogur (-zece triburi ale Oguri). Onogur a fost numele colectiv pentru triburile care s-au alaturat ulterior confederatiei tribale bulgare care a condus partile de est ale Ungariei. Peter B.Golden ia in considerare si teoria lui Arpad Berta, care a sugerat ca numele deriva din Khazar Turkic ongar –aripa dreapta. Acest lucru indica ideea ca Uniunea Magyar inainte de Cucerire a format –aripa dreapta a fortelor militare khazar.
Endonimul maghiar este Magyarorszag, compus din magyar si orszag –tara. Numele –Magyar care se refera la oamenii tarii, reflecta mai exact numele tarii in alte limbi cum ar fi turca, persana si alte limbi precum Magyaristan sau Tara Magyars sau similare. Cuvantul maghiar este preluat din numele unuia dintre cele sapte triburimaghiare semi-nomade majore, magyeri.
Imperiul Roman a cucerit teritoriul dintre Alpi si zona de vest de Dunare intre anii 16 si 15 i.Hr. Dunarea fiind granita imperiului.In anul 14 i.Hr. Pannonia partea de vest a Bazinului Carpatilor care include vestul de astazi a Ungariei a fost recunoscuta de imparatul Augustus in Res Gestae Divi Augusti ca parte a Imperiului Roman. Zona de sud-est a panoniei a fost organizata ca provincia romana Moesia in anul 6 i.Hr. O zona la est de raul Tisa a devenit provincia romana Dacia in anul 106 d.Hr. care includea estul Ungariei de astazi. A ramas sub stapanire romana pana in 271. Din 235 Imperiul Roman a trecut prin vremuri tulburi, cauzate de revolte, rivalitate si succesiune rapida a imparatilor. Imperiul Roman de Apus s-a prabusit in secolul al V-lea sub stresul migratiei triburilor germanice si a presiunii carpiene.
Aceasta perioada a dus multi invadatori in Europa Centrala, incepand cu Imperiul Hunic. Cel mai puternic conducator al Imperiului Hunic a fost Attila Hunul care a devenit mai tarziu o figura centrala in mitologia maghiara. Dupa dezintegrarea Imperiului Hunic, gepizii un trib germanic de Est care fusese vasalizat de huni, si-au stabilit propriul regat in Bazinul Carpatilor. Alte grupuri care au ajuns in Bazinul Carpatilor in timpul perioadei de migratie au fost gotii, vandalii, lombarzii si slavii.
In anii 560 avarii au fondat Avar Khaganate, un stat care si-a mentinut suprematia in regiune timp de mai bine de doua secole. Francii sub Carol cel Mare i-au invins pe avari intr-o serie de campanii in timpul anilor 790. Intre 804 si 829, Primul Imperiu Bulgar a cucerit tinuturile de est de Dunare si a preluat stapanirea triburilor locale slave si a ramasitelor avarilor. Pana la mijlocul secolului al IX-lea Principatul Balaton cunoscut si sub numele de Pannonia Inferioara, a fost infiintat la vest de Dunare, ca parte a Marsului franc al Panoniei.
