Ocupând un vast sector al Oceanului Pacific, Noua Zeelandă, Papua-Nouă Guinee şi mii de insule mici din Pacific.
Teritoriul Australiei este acoperit în mare parte de deșerturi calde şi de întinderi ierboase netede. Majoritatea australienilor trăiesc în oraşele de pe coastă, mai ales în partea de sud a ţării. În schimb, Papua-Nouă Guinee este o ţară cu munți înalți și păduri tropicale dense. Multe triburi indigene trăiesc în văile munţilor, fiind atât de izolate, încât doar de curând au venit în contact cu lumea din afară.
Noua Zeelandă este formată din două insule, Insula de Nord, vulcanică, cu climă caldă, și Insula de Sud, mai rece, cu munţi şi păduri. Câmpiile ierboase sunt fertile, ideale pentru agricultură. Datorită poziţiei lor izolate, în Nouă Zeelandă, că şi în Australia şi Nouă Guinee, trăiesc animale care nu se mai găsesc în nicio altă parte a lumii.
Insulele din Oceanul Pacific sunt resturi ale unor vulcani care au erupt pe fundul oceanului. Unele dintre ele, că cele din arhipelagul Hawaii, au și acum vulcani activi. Insulele sunt grupate în state. Unele dintre ele sunt independente, pe când altele, că Nouă Caledonie, sunt colonii ale unor state europene sau ale SUA. Majoritatea insulelor din Oceanul Pacific sunt foarte frumoase, cu vegetaţie bogată și climă caldă. De aceea sunt apreciate că obiective turistice şi în același timp dispun de terenuri fertile pentru culturile agricole.
Maorii sunt locuitorii indigeni din Nouă Zeelandă și trăiesc acolo de peste 1000 de ani. Ei se străduiesc să obțînă egalitatea în drepturi cu neozeelandezii originari din Europa, fără a-și pierde limba, cultură și tradițiile proprii.
Cel mai lung recif din lume, Marea Barieră de Corali, se întinde pe o distanță de 2000 de kilometri de-a lungul țărmurilor nord-estice ale Australiei.
AUSTRALIA
Relieful Australiei este în cea mai mare parte plat, principalul lanț muntos fiind Cordilieră Australiană în partea de est a țării. Climă este caldă și secetoasă. Australia are resurse naturale bogate, în special, cărbune, aur şi minereuri de fier. Vastele regiuni interioare sunt în cea mai mare parte acoperite de deşerturi sau de tufărişuri țepoase, cupru și adaptate la temperaturi ridicate. Spre est, acestea lasă locul unor păşuni întinse, favorabile creșterii animalelor, aici fiind situate fermele australiene de oi și de bovine. Cu milioanele sale de oi, Australia este cel mai mare producător de lână de pe glob.
Majoritatea australienilor trăiesc în apropierea țărmurilor, unde climă este mai răcoroasă și terenurile mai fertile. Se cultivă grâu și fructe tropicale pentru export, iar din struguri se obţîn vinuri renumite în lumea întreagă. O mare parte a populaţiei este concentrată în cele mai mari orașe, că Sydney, Brisbane și Melbourne. În orașe există o industrie prelucrătoare modernă.
Cu circa 200 de ani în urmă, pe țărmurile Australiei au început să sosească britanicii și alți europeni. Ei au alungat pe mulți dintre aborigenii australieni care trăiau deja acolo și le-au luat pământurile. Astăzi, o mare parte din populația Australiei este de origine europeană, deși există și un număr însemnat de imigranți din Asia. Puținii aborigeni rămași se străduiesc să-și recapete o parte din pământuri și locurile sacre.
În cele mai izolate ferme de oi și bovine, situate departe de orașe, copiii trebuie să-și învețe lecțiile acasă. În cazul unor urgențe medicale, doctorii ajung la destinație cu aviația sanitară.
NOUĂ ZEELANDĂ
Ca și vecina ei Australia, Nouă Zeelandă este o ţară prosperă. Aici se cresc efective imense de bovine și de oi, producându-se cantităţi mari de lână, carne și produse lactate pentru export. Terenurile fertile și climă caldă sunt ideale și pentru vii, pomi fructiferi și legume.
Forţa numeroaselor râuri ale Noii Zeelande, precum și căldura din subteran, datorată activității vulcanice, sunt utilizate pentru a produce energie electrică fără a polua mediul.
Populația indigenă a Noii Zeelande, maorii, au venit aici din Polinezia. Ei reprezintă și acum circa nouă la sută din populaţia ţării și și-au păstrat, în mare măsură, cultură şi tradiţiile.
Noua Zeelandă include două insule principale, Insula de Nord și Insula de Sud, și câteva insule mici. Majoritatea locuitorilor sunt stabiliți în Insula de Nord.
Noua Zeelandă adăposteşte mai multe specii de păsări care şi-au pierdut capacitatea de zbor deoarece nu existau prădători naturali. Una dintre acestea, kiwi, a devenit simbolul Noii Zeelande. O altă este takahe, o pasăre rară care trăieşte în munții din Insula de Sud.
