Marco Polo (1254-1324) a fost un comerciant venețian despre care se crede că a călătorit prin Asia, ajungînd chiar și în Imperiul Mongol. La vârsta de 17 ani, împreună cu tatăl și unchiul său, au călătorit pe uscat de-a lungul Drumului Mătăsii. Ajuns în China, Marco Polo a vizitat curtea puternicului domnitor mongol Kublai Khan, pe care l-a ajutat la conducerea imperiului. Marco Polo a rămas în străinătate timp de 24 de ani. Deși nu a fost primul european care a explorat China , el a devenit faimos pentru călătoriile sale și datorită cărții sale scrise într-o închisoare genoveză.
Marco Polo: Primii Ani
Marco Polo s-a născut în jurul anului 1254 într-o prosperă familie de comercianți din orașul-stat italian Veneția. Tatăl său, Niccolò și unchiul său Maffeo plecaseră cu un an înainte într-o expediție comercială pe termen lung. Drept urmare, el a fost crescut în familia unor rude după moartea mamei sale la o vârstă fragedă. Niccolò și Maffeo au petrecut pentru prima dată aproximativ șase ani la Constantinopol (acum Istanbul, Turcia), care era sub controlul latin de la a patra cruciadă din 1204. Cei doi frați au mers apoi în orașul port Soldaia (acum Sudak, Ucraina ), unde dețineau o casă.
Recucerirea bizantină a Constantinopolului în 1261, împreună cu răsturnarea Imperiului Mongol, ar fi putut să le blocheze drumul spre casă. Prin urmare, Niccolò și Maffeo s-au îndreptat spre est pentru a face comerț cu mătase, nestemate, blană și mirodenii. După ce au petrecut trei ani în Bukhara, în actualul Uzbekistan, au fost încurajați să-l viziteze pe Kublai Khan, nepotul lui Ginghis Han, care controla o zonă imensă din Asia. Kublai a manifestat un interes sporit asupra afacerilor europene și a decis să-i trimită într-o misiune de bunăvoință la papă. În 1269, cei doi frați au ajuns în cele din urmă la Veneția, unde Niccolò și Marco Polo s-au întâlnit pentru prima dată.
Doi ani mai târziu, Niccolò și Maffeo au plecat spre Acre în Israelul de astăzi. La cererea lui Kublai Khan, ei au luat niste ulei sfânt de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și apoi au mers înapoi la Acre pentru a aduna cadouri, documente papale și doi misionari ai noului papă- Papa Grigorie al X-lea. Frații au abandonat rapid expediția, iar misionarii au continuat, posibil cu cămila, până în orașul-port persan Hormuz. Nereușind să găsească bărci pe placul lor, au călătorit printr-o serie de rute ale comercianților tmedievali care, în secolul al XIX-lea, ar deveni cunoscute sub numele de Drumul Mătăsii. În următorii trei ani au călătorit încet prin deșerturi, întâlnindu-se pe parcurs cu oameni de diferite religii și culturi. În cele din urmă, în jurul anului 1275, au ajuns la palatul de vară al lui Kublai Khan, la Shangdu sau Xanadu.
Kublai, care în general s-a bazat pe străini pentru a-și administra imperiul, l-a chemat pe Marco Polo la curtea sa, posibil ca vameș. La un moment dat, venețianul a fost trimis pentru a-I administra afacerile în orașul port Hangzhou (apoi numit Quinsai), care, la fel ca Veneția, a fost construit în jurul unei serii de canale. De asemenea, Marco Polo a călătorit în China și în Myanmarul actual.
După mulți ani de căutare a eliberării din serviciul hanului, Marco a obținut în cele din urmă permisiunea de la Kublai pentru a însoți o tânără prințesă în drumul acesteia spre soțul ei, Arghun, conducătorul mongol al Persiei. În 1292, Polosul s-a alăturat unei flotile cu 14 bărci care au pornit din Zaitun (acum Quanzhou, China), s-au oprit pentru scurt timp în Sumatra și apoi au aterizat în Persia 18 luni mai târziu, numai pentru a afla că Arghun era mort. Prințesa a fost impusă să se căsătorească cu fiul lui Arghun. Între timp, familia Polo a rămas cu fratele lui Arghun timp de nouă luni înainte de a se îndrepta spre Veneția prin Trebizond (acum Trabzon, Turcia), Constantinopol și Negrepont (acum Euboea, Grecia). Au ajuns acasă în 1295, un an după moartea lui Kublai, care a condus Imperiul Mongol într-un declin irevocabil.
Marco Polo la Veneția
La scurt timp după aceea, Marco Polo a fost capturat în lupta din Genova. În timp ce se afla în închisoare, l-a întâlnit pe scriitorul de aventură arturian Rustichello din Pisa, cu care va colabora la un manuscris din 1298 numit „Descrierea lumii”. Manuscrisul a devenit cunoscut sub numele de „Călătoriile lui Marco Polo” sau pur și simplu „Călătoriile”. Cu ajutorul notelor luate în timpul aventurilor sale, Marco Polo l-a descris cu amănint pe Kublai Khan și palatele sale, împreună cu banii de hârtie, cărbunele, serviciul poștal, ochelarii și alte inovații care nu apăruseră încă în Europa. De asemenea, lucrarea conține povești parțial eronate despre război, comerț, geografie, intrigi ale curții și practicile sexuale ale oamenilor care trăiau sub stăpânirea mongolă.
Un tratat de pace genovez-venețian din 1299 i-a permis lui Marco Polo să se întoarcă acasă. Probabil nu a părăsit niciodată teritoriul venețian. În anul următor, s-a căsătorit cu Donata Badoer, cu care va avea trei fiice. Nu se știu prea multe despre anii lui de aur, cu excepția faptului că a continuat să tranzacționeze și a luptat împotriva unui văr. Marco Polo a murit în ianuarie 1324, ajutând la inspirația unei generații ulterioare de exploratori. Tot ce știm despre el provine din propriul text și din câteva documente venețiene, sursele asiatice nu l-au menționat niciodată. Această lipsă de dovezi dure a determinat un număr mic de sceptici să se întrebe dacă Marco Polo a ajuns în China. Cu toate acestea, majoritatea savanților sunt convinși de adevprul relatării lui Marco Polo, care, spun ei, sunt înregistrate arheologic și istoric.
Surse:
wikipedia.com
