In anul 1902, nu departe de insula greceasca Antikythera, a fost gasita o constructie mecanica ciudata. Aceasta se afla pe epava scufundata a unui vas antic. Si, senzatie! Conform rezultatelor analizei tomografice a mecanismului, denumit Antikythera, s-a demonstrat ca acesta este primul computer din istoria omenirii.
Piesa a mecanismului Antikythera
In anul 1901, pe fundul Marii Egee, intre Creta si Peloponez, in apropierea insulei Antikythera, a fost gasita o corabie antica romana. Cei care se scufundasera in cautare de bureti au scos la suprafata o statuie de bronz a unui tanar si multe alte obiecte. In anul 1902, arheologul Spiridon Stais a observat printre aceste obiecte câteva roti dintate din bronz, erodate si acoperite de un strat calcaros. Destinatia acestora nu era cunoscuta. Artefactul a ramas nestudiat pana in anul 1951, cand istoricul englez al stiintelor Derek John de Solla Price s-a interesat de acele rotite si a stabilit ca acestea sunt fragmente dintr-un neobisnuit dispozitiv de calcul. Mecanismul era alcatuit dintr-un numar mare de rotite dintate, imbinate si incadrate in carcasa de lemn, pe care erau plasate cadrane cu sageti si, probabil, acesta se folosea pentru calculul miscarii corpurilor ceresti. Acest inteligent mecanism folosea calculul diferential, care, precum se considera pana atunci, fusese inventat nu mai devreme de secolul al XVI-lea, iar nivelul complexitatii dispozitivului era comparabil cu cel al ceasurilor mecanice din secolul al XVIII-lea.
Schema constructiei interioare a mecanismului Antikythera
Price a efectuat cercetarea cu raze Roentgen a mecanismului si a construit schema acestuia. Conform presupunerilor savantului, sistemul era folosit în scopul determinarii miscarii Soarelui si Lunii fata de stelele nemiscate. De fapt, acesta era un fel de computer care facilita efectuarea calculelor legate de astronomie. Mult mai tarziu, un alt specialist in dispozitivele mecanice afirma ca mecanismul acesta determina nu doar miscarile Soarelui si Lunii, dar si pe ale celor cinci planete cunoscute in Antichitate — Mercur, Venus, Marte, Jupiter si Saturn.
Replica a mecanismului realizata de S. Price
In anul 2005, savantii au anuntat descoperirea unor alte fragmente. Datorita cercetarii complexe prin folosirea fotografiilor de inalta rezolutie, a tomografiei cu raze Roentgen si a modelarii tridimensionale, s-a reusit a se intelege mai bine modul de construire si destinatia acelui dispozitiv. Componentele metalice ale mecanismului par a fi taiate dintr-o singura foaie de bronz de aproximativ 2 mm grosime. Toate angrenajele au dintii realizati la un unghi de 60°, iar marimea acestora este identica, rotitele imbinandu-se cu usurinta. S-a constatat ca mecanismul a fost reparat de doua ori, aceasta fiind o dovada a faptului ca mecanismul a functionat. In Muzeul Stiintei din Londra, s-a reusit construirea unei copii functionale a Antikytherei. Dispozitivul s-a dovedit a avea o interfata simpla, o singura maneta, in spatele careia se afla un mecanism foarte complicat. Treizeci si sapte de roti dintate îmbinate intre ele constituiau in sine un fel de calendar care, cu o precizie uluitoare pentru timpurile acelea, indica deplasarile planetelor vizibile cu ochiul liber, datele Jocurilor Olimpice si ale eclipselor de Soare si de Luna.
Restaurarea mecanismului Antikythera de catre John Gleave
Antikithera era folosit si la determinarea datelor efectuarii lucrarilor agricole si ale sarbatorilor religioase. In anul 2008, in Atena, a fost efectuat un raport global despre rezultatele descoperirii grandioase, care a fost posibila prin folosirea unui utilaj ultramodern. Bazandu-se pe 82 de fragmente ale dispozitivului, avute la dispozitie, savantii au confirmat ca acesta putea efectua operatii de adunare, scadere si impartire. De asemenea, Antikythera servea la orientare in calatoriile maritime. A aparut chiar si o ipoteza precum ca omenirea din acele timpuri nu putea crea astfel de aparate, aceasta posibilitate avand-o doar o civilizatie extraterestra. Exista totusi o obiectie in acest sens: aparatul ia in calcul miscarea celor cinci planete, care erau cunoscute in acele timpuri. Daca ar fi fost vorba despre o civilizatie extraterestra, aceasta ar fi cunoscut mult mai multe date despre Sistemul Solar. Se presupune ca mecanismul Antikythera ar fi putut sa-l construiasca cunoscutul matematician, astronom si filosof al Romei Antice Posidoniu, fapt care plaseaza in alta lumina enigma acestui invatat, care a reusit sa faca anumite calcule astronomice cu o precizie imposibila pentru acele timpuri.
Se intampla des ca noi sa ne subapreciem stramosii. Ne credem mai destepti decat ei, considerandu-i primitivi si neinstruiti. Dar, de cate ori ne ciocnim de astfel de descoperiri grandioase, precum Antikythera, trebuie sa recunoastem ca nu avem dreptate. Istoricii stiintei nu stiu sa se fi descoperit si alte mecanisme asemanatoare acestuia.
Sursa: hattrickmania.ro
