Islanda este o tara insulara Nordica intre atlanticul de nord si Oceanul Arctic, pe creasta mid-atlantic, intre America de nord si Europa. Este legata cultural si politic de Europa si este cea mai slab populata tara din regiune.
Capitala si cel mai mare oras al sau este Reykjavik, care gazduieste aproximativ 36% din cei aproximativ 389.000 de locuitori ai tarii.
Limba oficiala a tarii este islandeza. Situata pe o rupture intre placile tectonice, activitatea geologica a islandei include gheizere si eruptii vulcanice frecvente. Interiorul este format dintr-un platou vulcanic caracterizat de campuri de nisip si lava, munti si ghetari, iar multe rauri glaciare curg in mare prin zonele joase. Islanda este incalzita de gulf stream si are o clima temperata, in ciuda unei latitudini chiar la sud de cercul arctic. Latitudinea sa mare si influenta marina mentin verile reci, iar majoritatea insulelor sale au un climat polar.
Conform manuscrisului antic landnamabok, asezarea islandei a inceput in 874 d.hr. cand seful norvegian Ingolfr Arnarson a devenit primul colonist permanent de pe insula. In secolele urmatoare, norvegienii si intr-o masura mai mica alti scandinavi, au emigrat in Islanda, aducand cu ei robi – adica sclavi sau iobagi de origine gaelica. Insula a fost guvernata ca o comunitate independent sub parlamentul nativ, Althing, una dintre cele mai vechi adunari legislative functionale din lume. Dupa o perioada de conflicte civile, Islanda a aderat la stapanirea norvegiana in secolul al XIII-lea. Infiintarea Uniunii Kalmar in 1397 a unit regatele Norvegiei, Danemarcei si Suediei. Islanda a urmat astfel integrarea Norvegiei in acea uniune, ajungand sub stapanirea daneza dupa ce Suedia s-a separat de unire in 1523. Regatul danez a introdus cu forta luteranismul in Islanda in 1550. Influentata de idealurile nationalismului dupa Revolutia Franceza, lupta islandei pentru independenta a luat forma si a culminat cu Actul de Uniune Danezo-Islandez in 1918, odata cu infiintarea Regatului Islandei, impartind printr-o uniune personala monarhul in exercitiu al Danemarcei. In timpul ocupatiei Danemarcei in al Doilea Razboi Mondial, Islanda a votat cu o majoritate covarsitoare pentru a devein republica in 1944, punand astfel capat legaturilor formale ramase cu danemarca. Desi Althing a fost suspendat din 1799 pana in 1845, republica insulara are totusi pretentia de a sustine unul dintre cele mai longevive parlamente din lume.
Pana in secolul al XX-lea, Islanda s-a bazat in mare masura pe pescuit si agricultura de subzistenta. Industrializarea pescuitului si ajutorul Planului Marshall dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial au adus prosperitate, iar Islanda a devenit una dintre cele mai bogate si mai dezvoltate natiuni din lume. A devenit parte a Spatiului Economic European in 1994, aceasta a diversificat si mai mult economia in sectoare precum finantele, biotehnologia si productia.
Islanda are o economie de piata cu impozite relative scazute, in comparative cu alte tari OCDE, precum sic el mai mare numar de membri ai sindicatelor din lume. Mentine un system Nordic de asistenta sociala care ofera asistenta medicala universala si educatie tertiara pentru cetatenii sai. Islanda ocupa locul inalt in comparatiile internationale ale performantei nationale, cum ar fi calitatea vietii, educatia, protectia libertatilor civile, transparenta guvernului si libertatea economica.
Cultura islandeza se intemeiaza pe mostenirea scandinava a natiunii. Majoritatea islandezilor sunt descendenti ai colonistilor nordici si gaelici. Islanda, o limba germanica de nord, descinde din norena de vestveche si este strans inrudita cu feroeza. Mostenirea culturala a tarii include bucataria traditionala islandeza, literatura islandeza si saga medievala. Islanda are cea mai mica populatie dintre orice membru al NATO si este singura care nu are o armata permanenta, avand doar o garda de coasta usor inarmata. Saga islandezilor spune ca un norvegian pe nume Naddodd sau Naddador a fost primul norvegian care a ajuns in Islanda, iar in secolul al IX-lea l-a numit Snaeland – tara de zapada pentru ca ningea incontinu. In urma lui Naddodd, suedezul Gardar Svavarsson a sosit si astfel insula a fost numita apoi Gardarsholmur, cee ace inseamna – Insula lui Gardar. Apoi a venit un Viking pe nume Floki Vilgerdarson, fiica lui s-a innecat pe drum apoi vitele lui au murit de foame. Saga spune ca Floki, destul de descurajat a urcat un munte si a vazut un fiord plin de aisberguri, ceea ce la determinat sa dea insulei numele nou si actual. Ideea ca colonistii vikingi din Islanda au ales acest nume pentru a descuraja asezarea insulelir verzi – este un mit. Potrivit atat Landnamabok cat si Islendingabok, calugarii cunoscuti sub numele de Papar au trait in Islanda inainte de sosirea colonistilor scandinavi, posibil membri ai unei misiuni hiberno - scotiene. Sapaturile arheologice recente au scos la iveala ruinele unei cabane din Hafnir, pe peninsula Reykjanes. Datarea cu carbon indica faptul ca a fost abandonata candva intre 770 si 880. In 2016 arheologii au descoperit o casa lunga in Stodvarfjordur care a fost datata inca din anul 800.
