Luxemburg este o tara mica fara iesire la mare din Europa de Vest. Se invecineaza cu Belgia la vest si nord, cu Germania la est si cu Franta la sud.
Capitala si cel mai populat oras al acestuia, Luxemburg.
Luxemburg este unul dintre cele patru sedii institutionale ale Uniunii Europene – impreuna cu Bruxelles, Frankfurtsi, Strasbourg si sediul mai multor institutii ale UE in special Curtea de Justitie a Uniunii Europene, cea mai inalta autoritate judiciara.
Cultura, oamenii si limbile Luxemburgului sunt foaret impletite cu vecinii sai francezi si germani, in timp ce luxemburgheza este singura limba nationala a poporului luxemburghez si a Marelui Ducat al Luxemburgului, franceza este singura limba pentru legislatie, iar toate trei – luxemburgheza, franceza si germana – suntt folosite pentru chestiuni administrative in tara. Cu o suprafata de 2.586 de km2, Luxemburg este a saptea cea mai mica tara din Europa.
In 2023 Luxemburg avea o populatie de 660.809, cee ace o face una dintre tarile cel mai putin populate din Europa, desi are cea mai mare rata de crestere a populatiei, strainii reprezinta aproape jumatate din populatie.
Luxemburgul este o democratie reprezentativa condusa de un monarh constitutional, Marele Duce Henri, ceea ce il face singurul mare ducat suveran din lume ramas. Luxemburgul este o tara dezvoltata cu o economie avansata si una dintre cele mai mari PIB pe cap de locuitor din lume, conform estimarilor FMI si ale Bancii Mondiale. Nivelurile natiunii de dezvoltare umana si egalitatea LGBT sunt clasate printre cele mai inalte din Europa. Orasul Luxemburg a fost declarant patrimoniu mondial UNECO in 1994 datorita conservarii exceptionale a vastelor sale fortificatii si a cartierelor istorice. Luxemburg este un membru fondator al Uniunii Europene, OCDE, Natiunile Unite, NATO si Benelux. A facut parte din Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite pentru prima data in 2013 si 2014.
Istoria Luxemburgului este considerate a incepe in anul 963, cand contele Siegfried a achizitionat un promontoriu stancos si fortificatiile sale din epoca romana, cunoscut sub numele de Lucilinburhuc – mic castel, si zona inconjuratoare de la Abatia Imperiala Sf.Maximin din apropiere. Descendentii lui Siegfried si-au marit teritoriul prin casatorie, cucerire si vasalaj. Pana la sfarsitul secolului al XIII-lea contii de Luxemburg domneau pe un teritoriu considerabil. In 1308 contele de Luxemburg Henric al VII-lea a devenit regele romanilor si mai tarziu imparat al Sfantului Roman. Casa de Luxemburg avea sa produca patru imparati ai Sfantului Roman in timpul Evului Mediu. In 1354 Carol al IV-lea a ridicat comitatul la Ducat de Luxemburg. Ducatul a devenit in cele din urma parte din Cercul Burgundian si apoi una dintre cele saptesprezece provincii din Tarile de Jos Habsburgice. De-a lungul secolelor, Orasul si Cetatea Luxemburgului de o mare importanta strategica datorita pozitionarii sale intre Regatul Frantei si teritoriile Habsburgice au fost construite treptat pentru a devein una dintre cele mai reputate fortificatii din Europa. Dupa ce a apartinut atat Frantei lui Ludovic al XIV-lea, cat si Austriei Mariei Tereza, Luxemburg a devenit parte din Prima Republica si Imperiu Francez sub Napoleon.
Statul de astazi Luxemburg a aparut pentru prima data la Congresul de la Viena in 1815. Marele Ducat, cu puternica sa fortareata, a devenit un stat independent aflat in posesia personala a lui William I al Tarilor de Jos, cu o garnizoana prusaca pentru a pazi orasul impotriva altora. In 1839 in partea luxemburgheza a devenit ceea ce este actualul stat-ul Luxemburg. Primele urme de asezare in ceea ce este acum Luxemburg dateaza din epoca paleolitica, cu aproximativ 35.000 de ani in urma. Din secolul al II-lea i.Hr. triburile celtice s-au stabilit in regiunea dintre raurile Rin si Meuse. Sase secole mai tarziu romanii aveau sa numeasca triburile celtice care locuiau in aceste regiuni in mod colectiv drept Treveri. Au fost descoperite multe exemple de dovezi arheologice care dovedesc existenta lor in Luxemburg, cel mai faimos fiind Oppidum din Titelberg. In jurul anilor 58-51 i.Hr. romanii au invadat tara cand Iulius Cezar a cucerit Galia si o parte a Germaniei pana la granite Rinului, astfel zona a ceea ce este acum Luxemburg a devenit parte a Imperiului Roman pentru urmatorii 450 de ani traind intr-o relatie de relativa pace sub Pax Romana. Dupa infrangerea lui Napoleon in 1815 Ducatul Luxemburgului a fost restaurat. Cu toate acestea intrucat teritoriul facuse parte din Sfantul Imperiu Roman precum si din Tarile de Jos Habsburgice in trecut, atat Regatul Prusiei cat si Regatul Unit al Tarilor de Jos au revendicat acum posesia teritoriului.
La Congresul de la Viena marile puteri au decis ca Luxemburgul sa devina stat membru al nou-formatei Confederatii Germane, dar in acelasi timp William I al Olandei, regale Olandei va devein in uniune personala seful de stat. Pentru a satisfice Prusia, sa decis ca nu numai Cetatea Luxemburgului sa fie condusa de trupe prusace, ci si ca mari parti ale teritoriului luxemburghez sa devina posesiuni prusace. Aceasta a marcat a doua oara cand Ducatul Luxemburgului a fost redus in dimensiune si este in general cunoscut sub numele de a doua impartire a Luxemburgului. Pentru a compensa Ducatul pentru aceasta pierdere s-a decis ridicarea Ducatului la rang de Mare Ducat dandu-le astfel monarhilor olandezi titlul suplimentar de Mare Duce de Luxemburg.
