Elvetia, oficial Confederatia Elvetiana este o tara fara iesire la mare, situata la confluent europei de Vest, Centrala si de Sud. Se invecineaza cu Italia la sud, Franta la vest, Germania la nord, Austria si Liechtenstein la est. Elvetia este impartita geografic intre Podisul Elvetian, Alpi si Jura. Alpii ocupa cea mai mare parte a teritoriului, in timp ce cea mai mare parte a populatiei de 9 milioane a tarii este concentrata pe platoul care gazduieste cele mai mari orase si centre economice inclusive Zurich, Geneva si Basel.
Elvetia provine de la Vechea Confederatie Elvetiana infiintata in Evut Mediu Tarziu in urma unei serii de succese militare impotriva Austriei si Burgundiei. Carta Federala din 1291 este considerate documentul fondator al tarii. Independenta Elvetiei fata de Sfantul Imperiu Roman a fost recunoscuta official prin Pacea de la Westfalia din 1648. Elvetia a mentinut o politica de neutralitate armata inca din secolul al XVI-lea si nu a mai purtat un razboi international din 1815. A aderat la Natiunile Unite abia in 2002 dar urmareste o politica externa activa care include implicarea frecventa in consolidarea pacii. Elvetia este locul de nastere al Crucii Rosii si gazduieste sediul sau birourile majoritatii institutiilor international majore inclusive OMC, OMS, OIM, FIFA si Natiunile Unite. Este membru fondator al Asociatiei Europene a Liberului Schimb –EFTA, dar nu face parte din Uniunea Europeana –UE, Spatiul Economic European sau zona euro cu toate acestea participa la piata unica europeana si la spatiul Schengen.
Elvetia este o republica federala compusa din 26 de cantoane cu autoritati federale cu sediul in Berna. Elvetia este una dintre tarile cele mai dezvoltate din lume, cu cea mai mare bogatie nominala pe adult si pe locul al 8-lea cel mai mare produs intern brut PIB pe cap de locuitor. Elvetia ocupa primul loc in "Indicele Dezvoltarii Umane" din 2021 si are performante foarte bune de asemenea la mai multi parametri internationali inclusive competitivitatea economica si guvernanta democratica.
Orase precum Zurich, Geneva si Basel sunt printre cele mai inalte in cee ace priveste calitatea vietii desi cu unele dintre cele mai mari costuri ale vietii. Are patru regiuni lingvistice si culturale principale; germana, franceza, italiana si romana. Desi cei mai multi elvetieni sunt vorbitori de limba germana, identitatea nationala este destul de coerenta, fiind inradacinata intr-un fundal istoric comun, valori commune precum federalismul, democratia directa si simbolismul alpin. Identitatea elvetiana transcede limba, etnia si religia cee ace face ca Elvetia sa fie descrisa ca o Willensnation –natiune a vointei, mai degraba decat un stat national.
Datorita diversitatii sale lingvistice, Elvetia este cunoscuta sub mai multe nume native –Schweiz, Suisse, Svizzera si Svizra. Pe monede si timbre numele latin Confoederatio Helvetica –frecvent scurtat la –Helvetia este folosit in locul limbilor vorbite.
Numele englezesc Elvetia este un portmanteau al lui Switzer, un termen invechit pentru o persoana elvetiana care a fost folosit in secolele XVI - XIX si pamant. Adjectivul englez elvetian este un cuvant imprumutat din francezul Suisse, de asemenea folosit din secolul al XVI-lea. Numele Switzer este de la Alemannic Schwiizer la origine un locuitor al Schwyz si al teritoriului sau asociat, unul dintre cantoanele Waldstatte care au format nucleul Vechii Confederatii Elvetiene. Elvetienii au inceput sa adopte numele pentru ei insisi dupa razboiul svabului din 1499, folosit alaturi de termenul pentru –confederati, Eidgenossen, folosit inca din secolul al XIV-lea.
Codul de date pentru Elvetia CH, este derivate din Latina Confoederatio Helvetica. Toponimul Schwyz insusi a fost atestat pentru prima data in 972, probabil legat de swedan –a arde referinde-se la zona de padure care a fost arsa si defrisata. Numele a fost extins la zona dominate de canton, iar dupa razboiul svab din 1499 a ajuns sa fie folosit treptat pentru intreaga Confederatie. Numele german elvetian al tarii Schwiiz, este omofon cu cel al cantonului si al asezarii, dar se distinge prin utilizarea articolului hotarat, dar pur si simplu Schwyz pentru canton si oras, lung al germanului elvetian este din punct de vedere istoric si inca des astazi se scrie –y mai degraba decat –ii pastrand identitatea originala a celor doua nume chiar si in scris.
Denumirea Latina Confoederatio Helvetica a fost neologizata si introdusa treptat dupa formarea statului federal in 1848, revenind la Republica Helvetica Napoleonica. A aparut pe monede din 1879 inscris pe Palatul Federal in 1902 si dupa 1948 folosit in Vechea Confederatie Elvetiana a fost o alianta intre comunitatile de vale din Alpii centrali. Confederatia era condusa de nobili si patricieni din diverse cantoane care au facilitate gestionarea intereselor commune si au asigurat pacea pe rutele comerciale montane. Carta federala din 1291 este considerate documentul fondator al confederatiei chiar daca aliantele similar au existat probabil cu decenii mai devreme.
