CREȘTINISM
Creștinii cred în existența unui singur Dumnezeu, care a trimis pe fiul său Isus Hristos pe pământ să salveze omenirea prin jertfa propriei sale vieți. Numele Hristos provine din limba greacă și înseamnă ,,unsul lui Dumnezeu”. Biblia, cartea sfântă a creştinilor, conține atât Vechiul Testament, sau Biblia ebraică, cât și Noul Testament, care descrie viața și lucrările lui Isus și ale discipolilor săi.
Isus s-a născut acum 000 de ani în Iudeea, care făcea, pe atunci, parte din Imperiul Roman. Și-a petrecut viața învățând oamenii despre dragoste şi iertare. El a avut mulți discipoli, însă și-a făcut duşmani printre preoții evrei.
Preoții l-au convins pe guvernatorul roman să-l condamne pe Isus la moarte prin crucificare. Însă adepții săi, mai ales Sf. Pavel, au continuat să predice mesajul creștin în întregul Imperiu Roman. Romanii au fost împotriva creștinismului mult timp, dar, până la urmă, acesta a devenit religia oficială a imperiului pe vremea împăratului Constantin cel Mare (circa 270-337 d. Hr.).
După căderea Imperiului Roman, creștinismul a continuat să se răspândească în noile imperii care au răsărit în Europa. Din ce în ce mai mulți oameni s-au convertit la creștinism.
De-a lungul secolelor, misionarii creștini au călătorit prin lume ca să convertească alte popoare la creștinism. În prezent, pe glob există peste un miliard de creștini.
Creștinii iau parte la două mari taine, acțiuni care consolidează legătura cu Dumnezeu. Prima este sfânta împărtăşanie, în care enoriaşii împart pâine și vin sfințit.
Oamenii sunt primiți în comunitatea creștină prin botez, care este a doua mare taină, un semn al spălării păcatelor. Copiii și nou-născuții se botează prin stropire cu apă pe cap.
Există mai multe ramuri ale creștinismului: romano-catolică, protestantă și ortodoxă. Toate cele trei confesiuni respectă unele principii de bază, însă între ele există și diferențe. În Biserica Romano-Catolică, papa (cuvânt care provine din latină și înseamnă tată) deține autoritatea supremă. Creștinii ortodocși îi consideră pe patriarhii lor drept autoritate supremă. Protestanții cred că Biblia este singura autoritate. Sărbătorile creștine sunt repartizate pe tot anul, însă două dintre ele se consideră cele mai importante: Naşterea Domnului, sau Crăciunul, când serbăm nașterea lui Isus Hristos, și Paștele, când celebrăm învierea lui Isus și înălțarea Sa la Cer.
Creştinii se închină în biserică sau în catedrală, aceasta din urmă fiind biserica principală a unei eparhii (dieceze), care este o diviziune administrativă bisericească condusă de un episcop. Bisericile şi catedralele se construiesc în diverse stiluri arhitectonice,însă majoritatea au un turn înalt. Cel mai înalt turn de biserică din lume, cu înălțimea de 161 de metri, este cel al Catedralei din Ulm, Germania. Construcţia acestei catedrale a început în 1377 şi s-a încheiat în 1890.
ISLAM
Islam înseamnă „supunere în fața lui Dumnezeu”. Adepții islamului se numesc musulmani, iar fondatorul lui a fost Profetul Mahomed. Acesta se afla în pelerinaj pe Muntele Hira, în apropiere de Mecca, atunci când îngerul Gabriel i s-a arătat și i-a spus că nu există decât un singur Dumnezeu, pe nume Allah, și că el, Mahomed, trebuie să îi devină profet și să propovăduiască oamenilor voinţa lui Dumnezeu.
Profetul Mahomed a început să propovăduiască, spunea însă, inițial, oamenii au refuzat să creadă ce le acesta. Locuitorii din Mecca obțineau bani de pe urma pelerinajelor în acest oraș și nu vroiau ca lucrurile să se schimbe. În anul 622 î. Hr., Profetul Mahomed și discipolii săi au fost nevoiți să fugă din Mecca în orașul Yathrib, care mai târziu a fost redenumit Medina, sau „Oraşul Profetului". Fuga din Mecca, cunoscută ca hijra, marchează începutul calendarului religios islamic.
Profetul Mahomed a continuat să propovăduiască în Medina, anunțând oamenii că Allah i-a spus acestuia să-i îndemne să trăiască în pace și să înceteze războaiele dintre triburi. Cuvintele lui Allah, pe care Profetul Mahomed le-a transmis oamenilor, au fost consemnate în cartea sfântă a islamului, Coranul, pe care toți musulmanii trebuie să o respecte.
Pentru musulmani, islamul este un mod de viață susținut de cinci reguli, sau stâlpi ai credinței: mărturia de credință (Nu există Dumnezeu în afară de Allah, Profetul Mahomed este mesagerul acestuia); rugăciunea (făcută de cinci ori pe zi); dania (musulmanii trebuie să dea de pomană săracilor cel puțin o dată pe an); postul (musulmanii trebuie să postească de la răsăritul soarelui până la apus, mai ales în luna Ramadan) și pelerinajul la Mecca (cel puțin o dată în viață). Musulmanii se roagă în moschei și sunt chemați la rugăciune de cinci ori pe zi, la vremea stabilită în Coran. Liderii spirituali ai islamului se numesc imami.
În timpul rugăciunii în moschee, enoriașii se grupează în linie dreaptă în spatele imamului. Bărbații și băieții stau împreună, în timp ce femeile și fetele stau separat. Toată lumea îl urmărește pe imam și repetă ceea ce acesta face.
Vinerea este o zi importantă pentru musulmani, deoarece aceștia se adună la moschee să asculte predica imamului, iar asemenea adunare se numește salat-ul-jumu'ah. Astfel de ocazii sunt importante pentru musulmani, fiindcă le oferă posibilitatea să se cunoască, mai ales acolo unde comunitatea musulmană este puțin numeroasă.
Musulmanii au două sărbători religioase importante. Prima este Eid Al-Fitir, dezlegarea de postul Ramadanului. Ramadanul este perioada postului și a rugăciunii care durează o lună întreagă și marchează prima întâlnire a Profetului Mahomed cu îngerul Gabriel. În această perioadă, musulmanii cu vârsta de peste 12 ani trebuie să postească de la răsăritul soarelui până la apus. Odată cu apariția lunii noi la sfârșitul Ramadanului, toți musulmanii celebrează Eid Al-Fitir, o sărbătoare de trei zile. Oamenii se îmbracă în cele mai bune haine ale lor, își fac cadouri unii altora și închină rugăciuni la moschee.
A doua sărbătoare importantă este Eid Al-Adha, sărbătoarea sacrificiului, care are loc la sfârșitul hajj-ului, pelerinajul la Mecca. Toți musulmanii trebuie să meargă în pelerinaj la Mecca, cel puțin o dată în viață, dacă sănătatea și starea materială le-o permit. Pelerinajul durează câteva zile, iar pelerinii se pot opri în Arabia două sau trei săptămâni pentru a vizita moscheea Profetului Mahomed din Medina și alte locuri sfinte ale islamului. Aproximativ două milioane de musulmani din lumea întreagă urmează itinerarul pelerinajului în fiecare an. Musulmanii sărbătoresc sfârşitul pelerinajului prin rugăciune și daruri aduse în moschee.
Calendarul musulman a fost conceput în funcție de fazele lunii, astfel că sărbătorile musulmane au date diferite de la un an la altul.